© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

S-ar putea ca un cinic să fi ajuns la concluzia că George Washington, primul preşedinte al Statelor Unite, îşi datorează moştenirea pe care a lăsat-o omenirii doar staturii sale fizice impunătoare şi altor caracteristici superficiale. Omul chiar arăta ca un lider şi probabil că lucrul acesta îl face să le pară unora un fel de marionetă convenabilă, asupra căreia ei proiectează nişte virtuţi idealizate. Dar un cinic s-ar înşela amarnic: Washington a luat trei decizii aparent contraintuitive care arată ce lider excepţional a fost în realitate.

©  2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Fiecare dintre noi are un set de credinţe şi atitudini care determină modul în care interpretăm o situaţie şi reacţionăm la acea situaţie. Mentalitatea rezultată din aceste credinţe şi atitudini modelează modul în care interacţionăm cu ceilalţi şi, drept urmare, îi afectează şi pe oamenii cu care lucrăm, în moduri atât subtile, cât şi profunde. De exemplu, o persoană cu o atitudine neîncrezătoare în ceilalţi va vedea situaţiile de la locul de muncă drept competitive şi va acţiona pentru a-şi promova propriile interese pe seama celorlalţi, manifestându-se prin ceea ce numim jocuri de interese sau învârteli politice corporatiste: schimbându-şi „după cum bate vântul” loialitatea şi sprijinul acordate cuiva, asumându-şi meritul pentru realizările altora, dând vina pe alţii atunci când lucrurile îi ies prost şi păstrând pentru sine sau distorsionând informaţiile. Aceste comportamente amplifică, la cei care interacţionează cu o asemenea persoană, nivelurile de stres şi ratele de epuizare, subminând eficienţa la nivelulîntregii organizaţii.