Dacă optimismul ar fi o boală, mi-ar plăcea să assist la o epidemie care ar cuprinde întreaga lume.Poate așa aș vedea mai mulți oameni zâmbind pe stradă, poate greutățile vieții nu ar mai părea obstacole insurmontabile și poate, doar poate, am descoperi mai multe motive de bucurie în fiecare zi. Dacă toți am suferi de "optimism cronic", am deveni poate mai răbdători unii cu alții, mai toleranți cu greșelile și slăbiciunile celorlalți și, cel mai important, mai blânzi cu noi înșine...