Pe cât de important este ca fiecare om să își cunoască punctele tari și punctele slabe, pe atât de important este să își dea seama și de ce fel de lider este. Putem aplica, în funcție de o anumită situație sau de un anumit proiect, un stil diferit de leadership, la fel cum un anumit tip de leadership funcționează pentru o organizație sau alta. Nu putem generaliza și spune că un leadership anume este mai bun decât celălalt – astfel de judecăți de valoare sunt circumstanțiale în acest caz și nu ne ajută la nimic.

Sunt din ce în ce mai multe discuții pe grupurile de pe Linkedin, românești sau de limba engleză, care aduc în atenție evaluările de performanță. Discuțiile sunt din ce în ce mai aprinse, mai ales după ce acestea au devenit obligatorii și pentru că se consideră că în marea majoritate a cazurilor acestea sunt făcute... ca să fie făcute.

©  2013 Harvard Business School Publishing Corp.

S-ar putea ca, dintre toate curentele la modă care au pătruns în lumea managementului, cel mai mare să fi fost reprezentat de mişcarea pentru concentrarea pe punctele forte ale oamenilor. Mesajul acestei mişcări era că ar trebui să îţi dezvolţi talentele naturale ca să-ţi maximizezi punctele forte, în loc să încerci să te perfecţionezi în cazul punctele slabe. A fost produsul minţii lui Donald Clifton, regretatul bunic al psihologiei pozitive, dar mişcarea aceasta este asociată în cultura pop cu Markus Buckingham, co-autorul ales de Clifton pentru a scrie împreună cartea “Now, Discover Your Strengths.”