Starea de bine a angajaţilor (well-being) ar trebui să fie o preocupare a tuturor companiilor, iar specialiştii în astfel de programe le recomandă firmelor să personalizeze programele în funcție de ce își doresc angajații şi nu de ce consideră managerul că ar "da" bine, altfel înseamnă bani și timp irosit, este concluzia studiului realizat de Dynamic Human Resources 2016 - Programele de well-being în companiile din România - şi prezentat în exclusivitate de REVISTA CARIERE. 

O companie își măsoară sănătatea în două direcții: cea care se referă strict la business – adică la profit, vânzări, producție, calitate –, iar cea de-a doua componentă este legată de oameni la modul propriu: angajați sănătoși fizic și mental, dar și puternici profesional. Dar ce poate face în plus o companie aflată într-un domeniu cu risc crescut pentru sănătatea angajaților săi?

Unii angajați sunt dezinteresați de jobul lor sau de compania pentru care lucrează sau sunt, efectiv, decuplați de la locul de muncă. Pentru aceștia, liderii caută soluții. Unii aleg să le ofere avantaje materiale – bonusuri, alimente gratuite, condiții plăcute – camere de relaxare, în speranța de a-i face mai fericiți. Cercetările sugerează însă că aceste eforturi, deși sunt apreciate, nu sunt eficiente pe termen lung și nu generează o schimbare de comportament. Managementul companiilor trebuie să fie atent la ce oferă angajaților, mai ales că programele de well-being nu sunt eficiente nici dacă angajații sunt suprasolicitați.

„Centrul Fericirii”, primul centru de transformare integrativă din România, a realizat în luna noiembrie un studiu pentru a identifica principalele companii și persoane publice care au contribuit în 2015 la fericirea și starea de bine a românilor.