Rada Suprema a Ucrainei, parlamentul tarii, a aprobat in prima lectura proiectul de lege privind sanctiuniile. In virtutea acestui act normativ, Kiev poate interzice transportul gazelor rusesti in Europa, asa cum a avertizat, de altfel, premierul Arsenie Yatseniuk. Expertii in domeniu nu cred insa ca liderii ucraineni vor lua o astfel de decizie. In orice caz, nu inainte ca europenii, principalele victime ale stoparii tranzitului, sa-si asigure necesarul de carburant pana la organizarea altor surse de aprovizionare. Totusi, ce se va intampla daca si cine va avea de castigat?

Ucraina vrea sa profite de sanctiunile occidentale impotriva Gazpromului pentru o revizuire radicala a mecanismului de livrare a gazului rusesc in Europa, relateaza cotidianul economic Kommersant.

Fostul sef si principal actionar al companiei IUKOS, Mihail Hodorkovski, a salutat decizia Curtii de arbitraj de la Haga, care a condamnat Rusia la plata a 50 de miliarde de dolari fostilor proprietari ai grupului petrolier. Fostul oligarh nu crede insa ca Moscova va scoate de buna voie din buzunar. Hodorkovski avertizeaza ca doua societati energetice de stat, Rosneft si Gazprom, trebuie sa se astepte la probleme cu justitia peste hotare.

Gazprom este dispus la noi concesii pentru a face față mai ușor eventualelor sancțiuni pe care Uniunea Europeana le-ar putea adopta împotriva Rusiei ca reacție la criza din Ucraina, scrie cotidianul Vedomosti.

Gazprom este dispus să plătească 120 milioane de ruble (2,8 milioane de euro) pentru o singură tabletă ce va fi dată în folosință șefului concernului rus, Alexei Miller.

După toate probabilitățile, România va începe să acorde mai mare atenție proiectului rusesc de transport al gazelor naturale South Stream, pentru că altă opțiune nu mai are, crede analistul azer Ilgar Velizade, citat de agentia Regnum.

Ani de zile relația directă dintre Gazprom și România s-a rezumat la comerțul cu gaze naturale prin intermediari agreați de Moscova. Apariția după 2000 a unor companii deținute de oligarhi și declanșarea crizei din 2008-2009 , care a dus la scăderea vânzărilor în Europa , au urnit colosul rus, astfel încât țara noastră a devenit o țintă. Una dintre primele ținte. Strategia rușilor presupune investiții de sute de milioane de dolari pe termen lung , iar miza principală este creșterea în timp a dependenței noastre de resursele lor. Dacă gazul natural este o poveste veche, petrolul și extracția hidrocarburilor sunt subiecte noi . Gigantul a pus ochii pe Rompetrol și a angajat o firmă americană pentru audit, iar presa de la Moscova a speculat la un moment dat că OMV le-ar fi oferit pe tavă Petrom.

Presedintele Gazprom, Aleksei Miller, primeste de doua ori mai mult decat un top-manager de nivel mediu din Occident, au calculat expertii firmei de recrutare Pederson & Partners, citata de presa rusa.