Cu toţii avem conflicte, atât la locul de muncă, cât şi în viaţa personală. Ar fi minunat să controlăm noi conflictele şi nu invers. Cum am putea să trecem cu bine peste aceste situații dificile?
Stresul la locul de muncă este o constantă de care nu ai cum să scapi cu totul. Totuși, poți încerca să reduci cât mai mult nivelul de stres pe care îl ai de înfruntat. Iată cinci sfaturi pentru a ţine stresul în frâu şi pentru a te simţi bine în timp ce îl gestionezi.
© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.
Nu e nimic mai enervant ca o şedinţă care nu se mai sfârşeşte. Dacă eşti manager, este treaba ta să te asiguri că oamenii nu deviază de la subiect sau că nu ţin cuvântări interminabile. Dar cum ai putea să le menţii oamenilor atenţia concentrată pe ceea ce ar trebui discutat în şedinţă, fără să devii un fel de „supraveghetor-şef ” sau să le striveşti creativitatea?
Cum ar fi dacă ți-ai putea îmbunătăți comunicarea cu copilul tău în trei pași simpli? Ai fi dispus să îi pui în aplicare? Ai fi capabil să te îngrijești ca relația părinte-copil să se dezvolte armonios? Dacă răspunsurile tale la aceste întrebări sunt afirmative, atunci vă oferim în continuare instrumentele necesare pentru a pune lucrurile în mișcare.
Laura Vanderkam, expert în time management şi autoare a cărţii „What the Most Successful People Do Before Breakfast” (Ce fac oamenii de succes înainte de micul dejun), afirmă că 90% dintre Directorii Generali pe care i-a intervievat se trezesc înainte de ora şase dimineaţa, chiar şi în weekend.
Comunicarea este instrumentul care ne poate face viața mai ușoară sau mai grea, în funcție de cum alegem să îl folosim. Se spune că, folosind cuvintele potrivite, putem muta munții din loc. Așa să fie?
Dezbaterea ce urma să aibă loc în această seară, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, și la care urmau să participe Octavian Pantiş, Mihai Ghyka şi Cosmin Alexandru a fost amânată din cauza condițiilor atmosferice nefavorabile. Data la care va avea loc evenimentul va fi anunțată ulterior.
Vineri, 24 ianuarie, de la ora 18.00, la Impact Hub București vin 4 dintre cei mai importanți reprezentanţi ai inventicii românești, Cătălin Butmălai, Justin Capră, Mircea Manolescu și Mircea Tudor. În cadrul evenimentului va fi adusă în discuție situația actuală a inventicii românești. În plus, vor fi prezentate câteva exemple de succes ale unor inventatori români recunoscuți la nivel global.
Cultura organizaţională se construieşte, se dezvoltă şi se orientează către nevoile indivizilor. Efortul depus în cadrul acestui proces este adesea unul susţinut, necesită disponibilitate şi angajament. Una dintre componentele esenţiale ale procesului de dezvoltare şi stabilizare o reprezintă feedback-ul. Deseori, în contextul muncii, doar menţionarea acestui cuvânt stărneşte o paletă largă de reacţii ce variază în intensitate şi nuanţe. Considerăm utilă această componentă în activitatea zilnică, dar preferăm să nu avem de-a face cu ea. Credem că aduce beneficii, dar nu ne dorim să fim implicaţi. Suntem convinşi că sprijină dezvoltarea personală, însă cu siguranţă mai mult a celorlalţi decât a noastră.
Sporturile extreme sunt din ce în ce mai gustate de public, de oamenii din mediul de business - pot fi o prelungire a călătoriei provocatoare prin lumea afacerilor. Manageri, antreprenori, oameni care lucrează zi de zi cu multe task-uri, aleg în timpul liber pick-ul de adrenalină al unor experienţe care, paradoxal, îi relaxează şi îi îndepărtează de rutina muncii de birou.
Motto: ”I will face my fear.I will permit it to pass over me and through me. And when it has gone past, I will turn the inner eye to see its path.Where the fear has gone there will be nothing. Only I will remain.” (Frank Herbert)
Frica este un sentiment universal – ea este prezentă în noi toți și face parte din ADN-ul nostru. În lumea executivilor, frica acționează ca o alertă, ca un senzor care ne atenționează că suntem pe un drum în care există pericole, provocări și riscuri. Ea se află în noi, dar nu ne definește – cred că aici e necesar să lucrăm cu noi înșine pentru a înțelege că, deși se confundă de multe ori cu noi, ea nu ne reprezintă. Cum putem atunci să controlăm frica, mai ales atunci când sunt în joc decizii de business, responsabilități foarte mari și presiuni venite din toate părțile?
Goana după cifre ne impiedică, de multe ori, să fim liderii care visăm să fim, acei lideri pentru care asumarea responsabilității 100% asupra faptelor lor, dar și ale echipelor lor era un „must”. Recunosc că este destul de greu să ții pasul și cu cifrele, și cu oamenii (sau mai bine zis, cu motivația oamenilor și să mai și ții cont de ea), însă, dacă îți dorești să fii un manager pe care ceilalți să îl urmeze orice ar fi – adică un lider – atunci ar fi bine, măcar din când în când, să mai uiți de cifre! Iată câteva idei care funcționează.
Una dintre schimbările marcante ale crizei pe care o trăim de mai bine de 5 ani și care, se pare, și-a trăit obştescul sfârșit, doar că nouă ne e foarte greu să vedem acest lucru, este și schimbarea managerilor „trecuți de o anumită vârstă” cu unii mai tineri și mai „cost effective”. Se întâmplă aproape la tot pasul, iar la un moment dat s-a întâmplat chiar cu o repeziciune greu de gestionat atât de cei schimbați (la care voi reveni într-un articol viitor), dar și de cei tineri, avansați în funcții sau angajați ca proaspăt manageri.
În conversațiile de executive coaching, față în față sau la telefon, de multe ori surprind anumite teme sau idei care se repetă, sunt ca un laitmotiv și, de cele mai multe ori, managerul cu care lucrez este departe de a fi conștient de acest obicei recurent. Mai devreme sau mai târziu acestea devin parte integrantă din brandul lor de lider și au, inevitabil, un impact mai mult sau mai puțin bun asupra celorlalți.
Unii îl caută, majoritatea îl evită. Un lucru este valabil pentru toţi: conflictul consumă energie şi timp. Pentru 2013 vă propun 13 perspective de abordare a ideii de conflict, perspective care mi-au fost folositoare în mai multe cazuri de conflicte care se manifestă în general în organizaţii, între indivizi şi/sau departamente. Multe dintre cele 13 idei reprezintă doar paşi într-o direcţie ce poate deschide apetitul pentru rezolvare, chiar dacă unele nu au efect imediat.
Unul dintre cele mai grele lucruri pe care suntem nevoiți să le facem în viața personală și profesională este să le spunem celor din jur că ne deranjează anumite lucruri pe care le fac. Cum să-i spun colegului că mă deranjează că lasă cana de cafea pe biroul meu sau managerului că vorbește prea tare la telefon și din cauza asta nu pot lucra? Cum pot să-i spun celui mai bun om din echipa mea că de data asta nu a atins obiectivele?
Un titlu destul de filosofic, nu? Cu toate acestea, articolul este cât se poate de practic şi te-ar putea ajuta să descoperi o modalitate simplă de a înțelege mai bine unele probleme de comunicare pe care le ai cu cei din jur. De fapt, este vorba despre o descoperire personală dintr-o zi normală de lucru când, după o discuţie cu unul dintre membrii echipei mele, în capul meu, gândurile sunau cam aşa: „Eu nu aş fi făcut niciodată asta!” sau „Nu-mi dau seama de ce nu înţelege punctul meu de vedere!”.
A face afaceri înseamnă să îţi asumi riscuri calculate şi să iei decizii spinoase pe baza celor mai bune informaţii pe care le ai. Ne este întotdeauna de ajutor să ştim ce gândeşte celălalt. E sincer sau se preface? Ne spune adevărul ori spune doar ceea ce am vrea să auzim? Indiferent dacă negociem un acord cu un client sau colaborăm cu un coleg la realizarea unui proiect, vom fi întotdeauna în avantaj dacă ştim ce gândeşte celălalt.
În perioada studenției teoria era hrana zilnică și asimilarea ei prezentată drept garanția reușitei mele ca viitor adult integrat în societate. Deși mi-am petrecut majoritatea studiilor în Franța, modul de predare (cu mici excepții) din amfiteatrele prestigioasei universități din Nancy sau de pe băncile Institutului de Jurnalism de la Tours nu făceau excepție de la această regulă. Mi-aduc așadar aminte, cu câtă precizie și stoicism mi se vorbea de « schema » comunicării, care lua invariabil aceeași formă : emițător, receptor, mesaj.
