Compromisul- este definit în DEX drept „înţelegere, acord bazat pe cedări reciproce, concesie”. Facem compromisuri, concesii în carieră şi în viaţa personală şi trăim cu ele perioade mai lungi sau mai scurte. Ce se întâmplă însă atunci când compromisul ajunge să ne compromită viaţa? Cum putem evita ca atunci când privim în urmă şi tragem linie să rămânem doar cu gustul amar şi insatisfacţia lăsată de şirul de concesii făcute şi să regretăm că nu am acţionat altfel? Asta nu înseamnă că pledez pentru a nu lua măcar în considerare o altă alternativă şi nu spun că nu putem „lăsa de la noi” în anumite situaţii.

Cvadruplul campion olimpic Ivan Patzaichin a obţinut pentru prima dată aurul olimpic la vârsta majoratului. De atunci, timp de două decenii a reprezentat România la cinci olimpiade consecutive. Am stat de vorbă cu marele campion despre cum a ajuns în vârf şi ce trebuie să facem ca să ajungem oameni de succes, indiferent de domeniul în care activăm.

Cati dintre noi ca si manageri nu facem compromisuri atunci cand suntem sub presiune, cedam unui coleg sau subordonat care in general este performant dar uneori ne cere favoruri, inchidem un subiect ca sa evitam un conflict fara sa tinem seama de implicatiile potentiale etc.?