Am cumpărat cu înfrigurare „27 de pași”, gândindu-mă că voi citi o carte despre cursa 6.633 de la Cercul Polar, despre antrenamentul până acolo și căutând un posibil răspuns la întrebarea care cred că s-a născut în mintea oricui a aflat despre performanța aproape inumană a lui Tibi Ușeriu: de ce ar face un om așa ceva, dincolo de clișeul „Vreau să-mi testez limitele și să văd din ce sunt făcut”?!