Prietenii imaginari, de folos sau nu?
Cred că fiecare dintre noi a vrut la un moment dat în viaţă să aiba un astfel de prieten, imaginar. Îmi aduc aminte că spunea tata, când făceam boacăne, că i-am făcut „pitici pe creier”. De aici mi-a venit şi mie ideea de a avea un „piticel” al meu, cu care să mai vorbesc din când în când.
