Fondurile europene pot stimula semnificativ economia românească, însă pentru a-și atinge potențialul maxim este nevoie de reforme, o guvernanță mai bună și mai multe investiții publice, au subliniat reprezentanții comunității de afaceri româno-germane, într-o dezbatere organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).
Evenimentul a avut loc cu prilejul Întâlnirii lunare a membrilor AHK România și a reunit lideri din mediul public și privat pentru analizarea stadiul absorbției fondurilor europene în România. Printre invitați s-au numărat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și primarul municipiului Deva, Lucian Rus.
Cheia absorbției fondurilor europene
Președintele AHK România, Volker Raffel, a explicat că o bună absorbție a fondurilor europene necesită mai mult decât bani disponibili. „Este nevoie de reforme care să reducă birocrația, un proces costisitor, dar esențial pentru fluidizarea activității economice. Este vorba despre reforma statului, în care întreaga comunitate de afaceri își pune mari speranțe”, a declarat Raffel.
El a subliniat importanța unui proces de achiziții publice mai rapid, a unei administrații locale eficiente și a autorizațiilor necesare pentru transformarea fondurilor europene în investiții reale.
„Fondurile europene au susținut semnificativ economia românească, însă disponibilitatea lor pe termen lung este incertă. Trebuie să le folosim eficient, să atragem investiții și să stimulăm creșterea economică”, a adăugat președintele AHK România.
Fondurile europene și investițiile private
Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a precizat că fondurile europene trebuie investite acolo unde economia locală are cea mai mare nevoie. „Reducerea cheltuielilor bugetare nu trebuie să afecteze investițiile. Fondurile publice trebuie multiplicate prin investiții private, mai ales în sectoare strategice, precum energia sau tehnologiile. De asemenea, trebuie corelate politicile economice și industriale cu utilizarea fondurilor europene”.
PNRR și viitoarele instrumente financiare
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat situația centralizată a celor peste 24.000 de proiecte finanțate prin PNRR, inclusiv domeniul de activitate, localizarea și stadiul implementării, pe o hartă interactivă.
Referitor la viitoarele instrumente financiare care vor înlocui PNRR, Pîslaru a explicat că acestea vor prioritiza competitivitatea și vor permite alocarea fondurilor în funcție de prioritățile fiecărui stat membru. Ministrul a lansat și invitația mediului privat de a participa la un plan de investiții pe șapte ani (2028-2034), în parteneriat cu statul și Uniunea Europeană.
Exemple de succes
Primarul municipiului Deva, Lucian Rus, a prezentat modul în care Fondul pentru o Tranziție Justă al UE a susținut dezvoltarea orașului. Județul Hunedoara, considerat o zonă dezavantajată, a primit cea mai mare alocare din acest fond comparativ cu alte județe.
„Dezavantajul poate fi transformat într-un avantaj. Deva devine un loc atractiv pentru investiții industriale, însă este nevoie de susținerea statului pentru derularea programelor prin fonduri europene. În oraș urmează să fie funcțională o centrală electrică pe gaz și intenționăm construirea unui parc industrial și a panourilor fotovoltaice”, a explicat Rus.
Reprezentanții companiilor membre AHK România au cerut, de asemenea, finanțare pentru proiecte care să stimuleze colaborarea cu universitățile și dezvoltarea ecosistemelor locale de cercetare-dezvoltare. Günter Krasser, director general Infineon Technologies Romania, a subliniat importanța transformării ideilor locale în produse globale, sprijinind ecosisteme de inovare la nivel regional.
