Să vorbim, cu încredere și curaj, despre stres, burnout și depresie
Felicia Luca
Revista CARIERE a organizat evenimentul Sănătatea şi echilibrul interior sub presiune socio-profesională pe 24 octombrie, la Hotel Internațional.
Cum menținem echilibrul între presiunea socială și viața personală? Care sunt cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă? Stresul socio-profesional poate genera tulburări de sănătate. Cum ne protejăm angajații? Cum ne protejam pe noi, pe cei din jurul nostru, cum ne păstrăm echilibrul pentru un stil de viață sănătos? Cum gestionăm depresia, cum ne construim starea de bine?
Despre toate acestea și despre multe alte aspecte legate de echilibrul sănătății noastre din perspectiva socio-profesională am discutat cu medici, psihologi, avocați, leaderi de opinie și, desigur, HR Manageri și General Manageri.
Au fost 3 paneluri de discuție, 5 prezentări, 1 film despre burnout, 1 film despre depresie, multe cărți, mulți oameni. Multă emoție, multă încântare. Curaj. Întrebări, răspunsuri, concluzii.
A fost puterea oamenilor care explorează, învață și simt împreună.
Daniela Palade Teodorescu – Redactor-șef revista CARIERE și un curajos observator al realităților sociale - a moderat evenimentul.
SĂ ÎNCEPEM:
După o cafea bună, am urmărit cu toții filmul
realizat de Steve Cutts. Te invităm să-l urmărești și tu.
Conform Center for Creative Leadership, ’75% dintre cariere deraiază din motive legate de competențe emoționale, inclusiv inabilitatea de a gestiona probleme interpersonale.
Anca Covaciu ne-a invitat să discutăm despre presiunea socială, presiunea profesională, ce efecte au asupra noastră și ce soluții avem pentru a ne restabili echilibrul.
Pentru a ne explica echilibrul prin mindset, Anca a parafrazat-o pe Louise Hay și ne-a reamintit că atunci când vom crea echilibrul (pace și armonie) în mintea noastră, atunci îl vom crea și în viața noastră.
Vorbind despre echilibrul prin capabilitate, Anca l-a adus în discuție pe Aristotel: „Oricine se poate înfuria – asta e ușor. Dar să fii furios pe cine trebuie, cu intensitatea corectă, la momentul corespunzător, din motivul adevărat și în modul cel mai potrivit – asta nu mai e ușor.”
Ne trebuie mai mult decât inteligență emoțională. Ne trebuie capabilitate emoțională.
“Inteligența emoțională este modul în care o persoană procesează informații despre emoții și le folosește pentru a naviga în mediul social” (Salovey and Mayer 1990). „Capabilitatea emoțională este un set de abilități practice care ne permit să ne gestionăm eficace pe noi și pe ceilalți”, explică Anca Covaciu.
Echilibrul începe de la conștiența de sine, pentru că înțelegându-te pe tine ajungi să-i înțelegi și pe ceilalți. Mai întâi ești tu cu tine (conștiență de sine, autoreglare, automotivare), iar apoi ești tu cu ceilalți (conștiență socială, abilități sociale).
Capabilitatea emoțională este elementul care face diferența dintre performanța medie (asigurată prin cunoștințe tehnice și IQ) și performanța superioară.
Beneficiile echilibrului: gestionăm mai bine conflictele, oferim feedback sănătos și îl primim mai sănătos, suntem mai angajați în ce facem și în echipă, comunicăm cu impact, suntem mai empatici (așadar avem relații personale mai împlinite), avem rezultate profesionale superioare și luăm mai multe decizii corecte (așadar, viața noastră personală este mai împlinită).
„Echilibrul este situațional, necesită un efort continuu. Trebuie să fii conștient când îl pierzi și să faci efortul de a-l obține din nou. Vestea bună este că se poate, iar noi avem această putere. Suntem ființe complexe și infinit potențiale. Soluția e în noi, în cum experimentăm ce trăim. Căutând în noi înșine, găsim soluții și pace sufletească, prin mindset și capabilitate emoțională”, ne spune Anca Covaci.
RISCURILE PSIHOSOCIALE ȘI STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ, PRINTRE CELE MAI MARI PROVOCĂRI ÎN MATERIE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Discuția a continuat cu un prim panel de specialiști, format din Anca Covaciu – Consultant senior, Trainer, Leadership & Career Coach, MMM Consulting Int’l; Monica Coca - Business Unit Manager, Terapia SA; Camelia Drama – HR Director, Medicover. Daniela Palade Teodorescu – Redactor-șef revista CARIERE – a moderat discuția.
Când e vorba de păstrarea echilibrului, cât e responsabilitatea angajatului și cât e responsabilitatea angajatorului?
Camelia Drama – HR Director, Medicover, a punctat că „responsabilitatea este în primul rând a noastră. Pentru cum mă simt, cum îmi este, cum exist nu are nimeni o răspundere mai mare și mai imediată decât mine. Abia apoi urmează angajatorul, care este, la rândul său, un element critic în această ecuație”.
Sigur, paradigma Angajator – angajat e un pic dezechilibrată, și aici intervine Codul Muncii, când este cazul. În principiu, însă, managementul organizației poate „face setările” interne în așa fel încât să se ajungă la echilibru.
Un bun indicator este Regulamentul intern al organizației – citiți-l și veți găsi acolo răspusurile cu privire la realitatea relației dintre angajator și angajat și veți identifica manifestări ale problemelor din organizație.
De exemplu, când citiți regulamentul observați care este raportul dintre acțiunile de tip disciplinar și acțiunile de recunoaștere/recompensare. Dacă există un dezechilibru, atunci avem o problemă de rezolvat. Dacă normele de comportament merg spre mult control, manifestări de perfecționism (niciodată nu suntem suficienți, niciodată binele nu e suficient de bun), dacă pedepsa are mai mare întâietate decât recompensa, atunci efectul va fi unul de contraproductivitate, de stres ocupațional și de stres al angajatului. Iar din asta nimeni nu are de câștigat.
Putem vorbi despre managementul frustrărilor la locul de muncă, Monica?
Monica Coca – Business Unit Manager, Terapia SA - a spus că adeseori gândim strict din punct de vedere business, dar nu trebuie să uităm niciun moment că business-ul se face cu oameni. Un manager trebuie să distribuie judicios responsabilitățile în rândul angajaților. Pentru asta e nevoie ca managerul să-și cunoască angajații – care au personalități și nevoi diferite (unii oameni sunt orientați mai mult pe rezultate, alții sunt orientați mai mult pe oameni; unii oameni sunt mai mult analitici, ații sunt mai mult energetici etc). Astfel, managerul trebuie să atribuie sarcinile după nevoile fiecăruia dintre oamenii săi. Așa avem succes.
Punctul de plecare pentru burnout este volumul de muncă. În plus, pe termen lung, acest lucru afectează timpul dedicat familiei, vieții personale – iar asta generează frustrări și dezechilibru.
Feedback-ul este important - aprecierea contează mult și adeseori un cuvânt bun are mult mai mare greutate decât compensația salarială. Studiile au arătat că banii sunt un factor satisfacțional, dar nu și motivant. Pentru retenția angajaților, mai mult decât de stimulare financiară, este nevoie de feedback/coaching/dezvoltare – iar cu aceste lemente managerul poate lucra foarte ușor cu oamenii săi, ca să-i țină aproape.
Cum ar trebui să arate o cultură organizațională sănătoasă? Când faceți diagnoza, care sunt caracteristicile care vă determină să spuneți că acea cultură e sănătoasă sau nu? Care sunt parametrii?
Anca Covaciu – Consultant senior, Trainer, Leadership & Career Coach, MMM Consulting Int’l - a specificat următoarele:
Pentru a stabili cât de sănătoasă este cultura unei organizații, un instrument foarte util este piramida lui Maslow.
Sunt organizații în care unele niveluri sunt foarte încărcate, iar altele sunt foarte descărcate. Uneori, nivelul care ține de apartenență / feedback / dezvoltare este foate slab. Alteori, organizațiile se feresc de nivelurile de jos (pentru că aduc taxe) și încarcă excesiv nivelurile de sus. Nicio extremă nu este bună, este nevoie de echilibru.
Ce facem când angajatul vine la HR și spune că nu mai poate? Cum se gestionează o astfel de situație?
Camelia Drama – HR Director, Medicover - crede că o astfel de situație este foarte fericită, din două motive: (1) faptul că angajatul vine la HR înseamnă că are încredere că va găsi sprijin în organizație și (2) omul conștientizează că are nevoie de ajutor și verbalizează acest lucru, asumându-și răspunderea pe care o are față de sine însuși.
Camelia Drama a mai punctat faptul că e nevoie să avem încredere unii în ceilalți și să continuăm să urmărim situația, pentru că dacă simptomele dispar nu înseamnă că problema s-a rezolvat.
„Vulnerabilitatea nu ar trebui să fie privită ca un călcâi al lui Ahile”, a punctat Daniela Palade Teodorescu, care a continuat seria întrebărilor.
Lucrăm cu oameni - care au nevoi, limite, vulnerabilități. Suntem dispuși să vorbim despre acestea, să le acceptăm într-o discuție deschisă? Ce politici organizaționale pot decurge de aici?
Monica Coca – Business Unit Manager, Terapia SA - a remarcat faptul că un manager poate observa repede caracteristicile sindromului de burnout.
Semnul 1 – lipsa de implicare. Semnul 2 – scăderea performanțelor și a productivității.
Declarativ, toate companiile sunt îngrijorate. În realitate, însă, nimeni nu prea îndrăznește să intervină, pentru că, pe termen scurt, intervenția se traduce prin scăderea / stagnarea productivității, iar companiile cred că nu-și permit să piardă, chiar dacă, pe termen lung, productivitatea crește. Dar un manager care-și cunoaște angajații poate recunoaște semnele burnout-ului și poate să lucreze cu omul, să-l readucă pe linia de plutire.
Știm că există controale de medicina muncii, reguli de securitate a muncii, dar cred că acestea nu ar trebui să se limiteze la criză și la căderi. Securitatea muncii nu înseamnă doar siguranță fizică. Omul trebuie să se simtă în siguranță și din punctul de vedere al faptului că este ascultat, că este înțeles. Din perspectiva dvs, cum credeți că ar trebui să se desfășoare aceste controale? Este necesar să fie completate cu controale psihologice, dar făcute pe bune?
Monica Coca – Business Unit Manager, Terapia SA - a specificat faptul că controale există, dar rezultatele nu pot fi comunicate companiei nominal și individualizat, pentru că serviciile de această natură sunt externalizate și confidențiale.
Anca Covaciu – Consultant senior, Trainer, Leadership & Career Coach, MMM Consulting Int’l - a specificat că acest subiect ține de competența HR și de business, nu de consultanță. Consultanța oferă soluții de capabilitate – ce facem, cum ne comportăm, cum ne dezvoltăm competența de a trăi pozitiv și de a crea un mediu sănătos în jurul nostru.
Oamenii care aleg să vorbească despre burnout sunt puțini, de teama prejudecăților și de teamă că ar putea fi îndepărtați din rolul pe care îl îndeplinesc în companie. Astfel, organizațiile au început să implementeze linii de suport, pe care angajații le pot apela confidențial pentru a solicita sprijin.
Camelia Drama – HR Director, Medicover - a salutat existența cadrului legal, care ține de igienă și este binevenit. Dar contează fundamental cu cine faceți parteneriat pentru a implementa cum trebuie ceea ce vreți să faceți. Vestea bună este că din ce în ce mai multe organizații fac deja mai mult decât cere cadrul legal, căutând să ofere suport – atât preventiv, cât și ca soluție.
Din punct de vedere organizațional, rezolvarea nu ține de comportament, ci ține de cultura organizațională (lideri, valori, sisteme, pe ce pune organizația accent – pe efort, pe rezultat?).
DISCUȚIE ÎNTRE PUBLIC ȘI PANEL
Organizația Mondială a Sănătății comunică faptul că, până în anul 2050, jumătate din populația globului va avea nevoie de un consult de specialitate cel puțin o dată în viață. Cum abordăm această situație?
Monica Coca – Business Unit Manager, Terapia SA - indică două direcții de soluție: mediul de lucru și familia. Din punct de vedere organizațional, este nevoie de o cultură sănătoasă și preventivă, care să ofere nu numai soluții, ci și cadrul necesar pentru ca soluțiile să poată fi accesate.
Ce resurse de HR avem pentru oamenii care trec printr-un divorț, cât suntem de conștienți de faptul că acești oameni nu vor mai fi eficienți o perioadă? Ce putem face pentru ei, pentru copiii lor?
Camelia Drama – HR Director, Medicover - crede că, într-adevăr, organizațiile ar trebui să facă ceva structurat în acest sens și a punctat două aspecte:
(1) Contează fundamental relația de încredere care se stabilește între om și locul unde acesta trăiește o foarte mare parte din viața sa. Cu cât încrederea este mai mare, cu atât mai mari sunt șansele ca omul să găsească măcar sprijin, dacă nu o soluție. Nu e vorba neapărat de încredere între om și HR (sunt puțini oamenii care ajung la HR, și nici oamenii din HR nu sunt mulți), dar e important să existe încredere în grup, în echipă, între manageri și colegi.
(2) Este important și cum își organizează compania activitatea (soluții, investiții, resurse), pentru ca atunci când află despre o situație de divorț să-i poată oferi angajatului sprijin calificat.
„Așadar, e bine să cerem încredere, siguranță și sprijn”, a fost îndemnul Danielei Palade Teodorescu.
Medicina muncii din România aduce valoare pentru sănătatea și echilibrul interior al unui angajat?
Camelia Drama – HR Director, Medicover - a întors întrebarea: „cine este parte din problemă și cine este parte din soluție? Legea ne oferă un cadru, dar cum îl punem în practică? Iar dac lucrurile nu se întâmplă așa cum este firesc și normal, atunci avem căi și pârghii pentru a gestiona situația”.
Danielei Palade Teodorescu a punctat că „suntem cu toții parte și din problemă, și din soluție.”
EFECTELE STRESULUI ASUPRA ORGANISMULUI: DEZECHILIBRUL METABOLIC ȘI BOLILE CARDIOVASCULARE
Dr. Sabina Marcu – Director Medical Boehringer Ingelheim – a vorbit despre legătura dintre stres, creșterea glicemiei, diabet și bolile cardiovasculare.
Glicemia crește (1) din cauza consumului ridicat de zahăr și (2) din cauza faptului că hormonii de stres (ex. cortizolul și adrenalina) ridică nivelul de zahăr din sânge pentru a ajuta la stimularea energiei.
S-a discutat despre efectele diabetului asupra organismului, despre asocierea acestuia cu bolile cardiovasculare și felul în care aceste afecțiuni afectează starea de sănătate și rata mortalității la nivel global.
Am fost invitați să ne punem întrebări despre conținutul produselor pe care le consumăm și să evaluăm nivelul real de stres pe care îl gestionăm.
Sabina Marcu a punctat că diabetul nu este o boală în calea unei vieți socio-profesionale active și poate fi gestionată prin schimbarea stilului de viață și prin terapie medicamentoasă.
La final, Sabina Marcu ne-a făcut câteva recomandări:
Să ne organizăm viața și să gestionăm stresul în așa fel încât efectele acestuia să nu ne copleșească.
Să ne prioritizăm problemele.
Să conștientizăm că problema nu este atât câte ore muncim, ci cât de bine ne simțim la serviciu.
„Cea mai bună cale de eliminare a stresului este schimbarea percepției personale asupra situațiilor dificile și evitarea supraestimării acestora”, a încheiat Dr. Sabina Marcu.
La eveniment a participat și Chris Simion Mercurian – scriitoare, regizoare și actriță. Știți cum unele experiențe sunt mind-blowing? Prezența lui Chris este heart-blowing. Chris a stat de vorbă cu noi. Citiți aici ce ne-a spus: Chris Simion Mercurian – Cancerul are umor și inteligență.
DEPRESIA BOLILE ASOCIATE ȘI COSTURILE DEPRESIEI LA NIVEL ORGANIAȚIONAL ȘI PERSONAL
Discuția a continuat cu un al doilea panel de specialiști, format din Dr. Ioana Mîndruță – Medic Primar Neurolog, Dr. Nicoleta Calomfirescu – cardiolog, Răzvan-Gabriel Zaharia – Wellness Specialist SmartExperience, Psiholog, Psihoterapeut. Din nou, discuția a fost moderată de Daniela Palade Teodorescu – Redactor-șef revista CARIERE.
Am urmărit cu toții filmul O lume în pragul depresiei, realizat de Digi24, în care Andreea Raicu și Mihaela Miroiu au vorbit despre întâlnirea lor cu depresia.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în următorii cinci ani depresia va deveni a doua cauză a mortalității în lume. Jumătate din oamenii care suferă de depresie nu știu că au această boală. Iar dintre cei care știu, mai puțin de o treime se și tratează.
Principalele cauze ale depresiei sunt: stilul de viață din ce în ce mai agitat, stresul, factorii genetici și evenimentele traumatizante. Nedepistată la timp și netratată corespunzător, această boală poate avea consecințe tragice.
Mihaela Mirou a descris depresia ca fiind „o stare de urât existențial”, în care „rațional ești conștient, dar decuplarea emoțională este ucigătoare și uriașă.”
Diabetul (cauzat de lipsa insulinei) și depresia (cauzată de lipsa serotoninei) sunt două boli care au la bază un mecanism chimic asemănător. Cu toate acestea, la un om bolnav de diabet ne raportăm total diferit față de cum ne raportăm la un om care suferă de o tulburare psihică. Ne comportăm ca și cum creierul nu ar avea voie să se îmbolnăvească.
Pe fondul acestor explicații, a început discuția:
Suntem pregătiți pentru un asalt al depresiei?
Dr. Ioana Mîndruță – Medic Primar Neurolog – a punctat faptul că nimeni nu este antrenat pentru depresie, dar cu cât suntem mai informați, cu atât mai multe instrumente putem pune în acțiune atunci când mecanismele noastre de control încă sunt funcționale.
Daniela Palade Teodorescu – Redactor-șef revista CARIERE, a adus în discuție campania Mental Health at Work, lansată de Casa Regală a Regatului Unit și a întrebat:
Avem nevoie de exemple de bune practici?
Răzvan-Gabriel Zaharia – Wellness Specialist SmartExperience, Psiholog, Psihoterapeut – spune că exemplele de bune practici sunt, cu siguranță, necesare și, cu cât sunt mai vizibile, cu atât mai mult ne inspiră.
În ceea ce privește perspectiva organizațională, Răzvan remarcă: „Începem să conștientizăm și să acceptăm că aceste tulburări există, dar, din păcate, încă le privim din punct de vedere al productivității. Însă organizațiile au o responsabilitate socială în acest sens, pe care ar trebui să o conștientizeze. Ar fi binevenite niște proiecte de CSR desfășurate în interiorul organizațiilor, care să ofere susținere angajaților în momentele dificile.”
Stresul apare la intersecția dintre interior și exterior, ține de starea de echilibru dintre ce se întâmplă și cum ne evaluăm resursele aferente gestionării a ceea ce se întâmplă. Astfel, stresul poate fi constuctiv sau nu.
Dar orice situație problematică este normală – nu în sensul că e normal să fim bolnavi, ci în sensul că problemele fac parte din viață și trebuie să le gestionăm, nu să le stigmatizăm.
Cum somatizează emoțiile, de ajung să producă o boală?
Dr. Nicoleta Calomfirescu – cardiolog – a spus că lucrul acesta se întâmplă în timp, iar cauzele sunt multifactoriale. „Omul se comportă la doctor la fel cum își tratează problemele și în afara cabinetului.” Oamenii își neglijează simptomele, nu le înțeleg cauzele (sau nu vor să le înțeleagă), iar asta complică foarte mult lucrurile.
Ce semnal de alarmă trag tulburările de somn?
Dr. Ioana Mîndruță – Medic Primar Neurolog – spune că „somnul e cutia-neagră a zilei, iar ziua e cutia-neagră a nopții”. Ceea ce ne preocupă ziua ajunge în subconștientul profund și se manifestă de-a lungul nopții. Iar somnul cu o calitate joasă influențează ziua/mai multe zile în mod dramatic.
De asemenea, știm când nu dormim, dar nu știm când dormim prost. În felul acesta adunăm datorie de somn și ajungem la specialist atunci când nu ne înțelegem oboseala sau tulburările de afect pe care le avem, în aparență, fără motiv.
Specialiștii pe care îi putem aborda în aceste cazuri sunt medicul neurolog, psihiatru, somnolog.
Răzvan-Gabriel Zaharia – Wellness Specialist SmartExperience, Psiholog, Psihoterapeut - a intervenit și a punctat că nu e suficient să știi că nu dormi bine și de ce. Ce faci cu ce știi? „Cine își propune să-și acorde timp doar sieși, zilnic? Și cât timp? De aici pornesc lucrurile. Putem începe de la lucruri simple – oxigenarea creierului, de exemplu, se face prin plimbări, prin exerciții simple. Dar e important să ne propunem să facem ceva”, spune Răzvan, care ne și atenționează: „Dar în depresie oamenii nu-și mai propun nimic, pentru că în depresie nu mai există modulare emoțională.”
Vorbim mult despre echilibru interior, dar sună mai degrabă a echilibristică pe sârmă, cu multe căderi. Care sunt emoțiile care produc dezechilibrul? Ca să asigurăm echilibrul, trebuie să înțelegem dezechilibrul.
Răzvan-Gabriel Zaharia – Wellness Specialist SmartExperience, Psiholog, Psihoterapeut - a spus că emoțiile care ne aduc la dezechilibru sunt cele cărora le acordăm importanță în direcția dezechilibrului.
Emoțiile de bază sunt: bucuria, surpriză, teamă, tristețea, furia, dezgustul și disprețul. Prima dintre acestea (bucuria) este considerată că fiind pozitivă, a doua (surpriza) poate fi pozitivă sau negativă, iar ultimele cinci sunt cunoscute că emoții negative. Așadar, avem una-două emoții pozitive și cinci negative. Dacă nu suntem atenți și conștienți, e mai simplu să alunecăm în emoții negative.
Toate aceste emoții sunt normale. Soluția nu este să le evităm, ci să ne concentrăm atenția către ceea ce contează: trăirile pozitive. Dezechilibrul depinde de către ce te orientezi. Poți să faci o tragedie din ce se întâmplă sau poți accepta ce se întâmplă. Te reechilibrezi readucându-te în prezent.
Există în practica medicală obiceiul, deprinderea, că medicul să-și intrebe pacientul dacă există și o suferință emoțională ce ar putea stă la baza manifestării somatice? Există deprinderea de a aborda latura emoțională a pacientului?
Dr. Nicoleta Calomfirescu – cardiolog – răspunde simplu: Nu.
Există două cauze principale: carența de educație (nu se discută despre comunicarea medic-pacient) și tendința de a crede că soluția se află în instrumentele de măsurat folosite asupra pacientului.
Am crescut cu medicina bazată pe dovezi – ceea ce este corect, factorul de eroare a fost redus la minim. Dar uităm că dincolo de corp este sufletul – oamenii au probleme, suferințe, griji, preocupări.
Până la urmă, dr. Bernard Lown, unul dintre cei mai mari cardiologi ai lumii și părintele defibrilatorului, a scris cartea Arta pieduta a vindecarii - care pledează pentru reîntoarcerea la esența relației medic-pacient: grija și respectul pentru ființa umană.
Epilepsia este considerată tabu, în relația angajator - angajat. Cum ar trebui să se comporte un potențial angajat care știe că suferă de epilepsie? Ar trebui să-și informeze angajatorul despre asta?
Dr. Ioana Mîndruță – Medic Primar Neurolog – spune că, într-adevăr, există o stigmatizare a epilepsiei și că oamenii opun rezistență la a discuta despre aceste probleme.
La întrebarea dacă oamenii care suferă de epilepsie sunt apți de muncă, Dr. Ioana Mîndruță a răspuns că epilepsia nu afectează productivitatea mai mult decât o face fumatul. Ar fi dezavantajos ca oamenii care suferă de epilepsie să fie puși pe tușă.
Este nevoie de un climat de înțelegere, oamenii trebuie să vorbească deschis despre asta.
Răzvan-Gabriel Zaharia – Wellness Specialist SmartExperience, Psiholog, Psihoterapeut - a punctat că problemele apar doar în mediul de lucru cu potențial periculos. Dar, odată ce boala este controlată și echilibrată, omul este perfect apt de muncă, deși este mai bine ca în mediile periculoase să se lucreze în echipă.
DISCUȚIE ÎNTRE PUBLIC ȘI PANEL
Care sunt simptomele, semnele incipiente ale depresiei și la care specialist mergem mai întâi? La ce să ne așteptăm?
Dr. Nicoleta Calomfirescu – cardiolog – a spus că simptomele depresiei sunt la fel de diferite ca și oamenii – de la tahicardie și reacții vegetative fără substrat pe măsură, până la emoții extreme sau boli digestive cu substrat depresiv și stare de oboseală cronică. Mulți oameni merg la cardiolog, dar apoi nu vor să creadă că nu au nimic la inimă.
Suntem atât de suprasolicitați încât am ajuns să percepem această stare ca pe ceva normal și nu mai căutăm să o corectăm. Iar față de consultul prsihologic oamenii continuă să manifeste o mare barieră mentală.
Răzvan-Gabriel Zaharia – Wellness Specialist SmartExperience, Psiholog, Psihoterapeut - spune: „Ori de câte ori un om simte sau observă că face anumite lucruri diferit și la o calitate mai scăzută față de cum le făcea înainte, dacă observă că îi scade interesul sau plăcerea față de ceea ce înainte făcea cu plăcere - acestea sunt semne că ar fi util să se îndrepte către un specialist”.
La nivel organizațional, ar fi util să existe campanii de conștientizare cu privire la aceste tipuri de tulburări, dar și de reducere a riscului de stigmatizare aferent.
Dr. Ioana Mîndruță – Medic Primar Neurolog – a semnalat faptul că atunci când ești deprimat, este dificil să fii tu cel care inițiază demersul de gestionare a situației, pentru că depresia îți afectează percepția de sine și mecanismele de compensare.
Iar Răzvan-Gabriel Zaharia – Wellness Specialist SmartExperience, Psiholog, Psihoterapeut – confirmă cele de mai sus, spunând că în cam 50% din cazuri primul telefon la psiholog nnu vine de la persoana aflată în depresie. Pe de altă parte, terapia nu se poate facecu forța, motivația omului pentru tratament fiind vitală.
Cât ar trebui să dormim și când?
Dr. Ioana Mîndruță – Medic Primar Neurolog – spune că un adult tânăr ar trebui să doarmă, în medie, cam 9 ore și că mai puțin de 7 ore de somn generează acumularea unei datorii de somn semnificative.
„Tragi datoria de somn după tine, asta aduce depresia, depresia îți afectează somnul, și apoi ne întrebăm dacă sursa e oul sau găina”, adaugă Ioana.
S-a mai discutat și despre calitatea informațiilor medicale de pe internet și despre utilitatea aplicațiilor și dispozitivelor non-medicale ce pot fi utilizate pentru măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a stării de bine.
Specialiștii au declarat că, pe internet, sunt șanse mult mai mari ca informațiile în limba engleză să fie de bună calitate. Informarea are putere dacă este făcută cu mijloacele corecte – printre care se numără și capacitatea omului de a prelucra informația. În principiu, există instituții medicale abilitate pentru certificarea calității informațiilor de pe internet.
În ceea ce privește dispozitivele și aplicațiile non-medicale – multe sunt utile și de bună calitate. Se discută mult depre standardele de calitate aferente acestui tip de dispozitive și măsurători.
DE LA STRES LA EPUIZAREA PRIN MUNCĂ. RISCURI MAJORE, DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
Prof.Univ. Dr. Luiza Spiru ne-a vorbit despre managementul stresului - concepte și abordări actuale de diagnosticare, evaluare și terapie.
Cu farmec, pasiune și evidentă dragoste de oameni, Prof.Univ. Dr. Luiza Spiru a vorbit cu noi despre:
Rolul stresului, ca factor de mediu cu rol semnificativ în patologie;
Sindromul General de Adaptare, cu cele trei stadii ale sale – alarmă, rezistență și epuizare;
Tipurile de agenți stresori – fizici, chimici, biologici, psihologici;
Stresul acut și stresul cronic;
Reacțiile la stres – fiziologice și psihice;
Stresul profesional ca factor de risc pentru Alzheimer.
Și ne-a vorbit despre gândirea rezilientă – o nouă generație de terapie, bazată pe acceptare și mindfulness.
TERAPIA ECHILIBRULUI INTERIOR, CHEIA ORICĂRUI SUCCES!
Monica Coca – Business Unit Manager, Terapia SA – ne-a prezentat alternativele medicamentoase cu ajutorul cărora putem contribui la restabilirea echilibrului interior.
TEHNICI DE EVALUARE ȘI OBIECTIVARE A STRESULUI PROFESIONAL (BURNOUT)
Dr. Mircea Mârzan - Director executiv, Fundaţia „Ana Aslan International” ne-a vorbit despre Studiul Pilot al Fundației „Ana Aslan International” cu privire la cuantificarea stresului profesional.
Concluziile generale ale studiului au fost că grupul studiat a prezentat un grad mare de reacții de stres, iar recuperarea a fost deficitară - atât în timpul zilei (când sunt puține pauzele de relaxare efectivă), cât și pe durata somnului (deși în general oamenii dorm destul, aceștia nu au o recuperare suficientă, deoarece nu se pregătesc corect pentru somn – ex: relaxare, fără computer/telefon, stretching usor, fără alcool seara, meditație, mindfulness, etc).
Recomandări pentru îmbunătățirea stării de bine: să recunoaștem cauzele stresului și să-l gestionăm mai bine, să extindem momentele de recuperare, să identificăm exercițiile adecvate, să creștem durata somnului, să reducem fumatul și consumul de alcool.
Well-being-ul individual înseamnă să facem alegeri corecte în viața de zi cu zi.
Dr. Mircea Mârzan a semnalat că dacă suntem deprimați înseamnă că trăim în trecut, dacă suntem anxioși înseamnă că trăim în viitor. Iar dacă trăim în prezent, avem șansa la liniște sufletească.
PRESIUNEA PERFORMANȚEI ȘI MANAGEMENTUL EPUIZĂRII PRIN MUNCĂ
Discuția a continuat cu un al treilea panel de specialiști, format din Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru - Medic Primar Geriatrie Gerontologie, Medic Primar Medicină Internă, GerontoPsihiatru, absolvent LeaderShip Management International (Texas, SUA), Președinta Fundației “Ana Aslan International”, Dr. Mircea Mârzan - Director executiv, Fundaţia „Ana Aslan International”, Dr. Răzvan Trașcu - medic de familie, expert medic, Departamentul Studii şi Strategii de Dezvoltare din Colegiul Medicilor, responsabil cu programul de educaţie medicală continuă EMCB, Dana Bărăgan - Președinte Fondator Sarang Hanguk. Discuție moderată de Daniela Palade Teodorescu – Redactor-șef revista CARIERE.
Am urmărit împreună filmul Veterani în câmpul muncii, realizat de Digi24, în care este tratat subiectul Burnout (Stres profesional cronic) – o boală a societății moderne, răspândită, în masă, la nivelul populației globale. Consecințele sociale, psihice și economice ale acestui flagel sunt devastatoare. Burnout-ul este un sindrom care consumă din interior, până la epuizare, pe aproape jumătate din populația activă a planetei.
„Românii sunt foarte buni, din punct de vedere profesional, dar, din păcate, nu au educația de a-și eficientiza efortul, pentru că acest lucru nu se educă în școală. Suntem educați doar pentru competiție, nu și pentru a ne bucura de rezultatele pe care succesul profesional le aduce în viața noastră”, spune Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru.
Stresul profesional cronic are efecte importante în viața omului, iar cele mai importante sunt efectele asupra creierului.
Așadar, cum facem să nu ajungem la burnout?
Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru semnalează că e important să ne întrebăm cine suntem, dacă suntem fericiți cu ceea ce facem, cu viața noastră și să recunoaștem dacă avem o problemă.
Dr. Răzvan Trașcu crede că stresul este „o meteahnă veche cu valențe noi”. La origine, stresul este mașinăria noastră de apărare împotriva pericolelor. Orice schimbare presupune un stres – prin urmare există stres pozitiv și stres negativ.
Dar dacă suntem bombardați, repetitiv, cu stresuri care ne schimbă calitatea vieții stabilitatea financiară, emoțională etc, atunci trebuie să recunoaștem stresul și să îl gestionăm corect – pentru că reacția la stres este, în sine, un factor de stres.
Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru spune că nu se poate construi nimic fără a te lăsa pradă stresului – care ajută la vigilență la concentrare, îți dă capacitatea de a da ce-i mai bun în tine.
Fericirea este făcută din momente unice, de scurtă durată. Dacă uităm să le trăim, uităm să fim fericiți.
Cât de important este că omul să știe că este același în tot ce face, să-și asume cine este, să fie autentic? Există, cu adevărat, o separare între muncă și viața personală, poate fi separată munca de identitatea ta?
Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru spune că „Să fii tu însuți e vital întotdeauna. Ne suntem indinspensabili unii altora și este rolul nostru să creăm armonie, iar pentru asta trebuie să știm și să acceptăm cine suntem, cu onestitate. A fi autentic înseamnă să ai curaj. Să reușești, bazându-te pe tine, să atragi în jurul tău oameni care să te aprecieze și să susțină ce faci tu original, curajos și liber.
Uitați-vă la oamenii creativi, care lucrează mereu pentru un scop în care cred, care nu pot lăsa să treacă 1 minut din viața lor fără să fie ei înșiși în ceea ce fac. În corporație oamenii nu merg pentru vocație, ci pentru stabilitate și experiență.
Dana Bărăgan - Președinte Fondator Sarang Hanguk – a spus: „Îmi sfătuiesc zilnic băiețelul că a fi autentic este cel mai important. Trebuie să ne cunoaștem, să știm cine suntem, ce vrem, ce putem. A fi autentic este ok. Și este ok să fim diferiți.”
Dr. Răzvan Trașcu sugerează: „trăiește în lume, dar nu fii de-al ei. Fii autentic, chiar dacă ești un factor perturbator – așa aduci valoare lumii, societății, organizației.”
DISCUȚIE ÎNTRE PUBLIC ȘI PANEL
Care este limita dintre burnout și depresie? Care sunt primele lucruri de făcut și care este strategia de intervenție, mai departe?
Specialiștii au semnalat că stresul are manifestări profund individuale, diferite de la om la om. Cel mai bine este să-ți asculți organismul – inteligența organismului este mare. Este important să recunoști că ai o problemă, să faci un pas în spate ca să evaluezi și să iei măsuri.
Când ajungi la medic, este important ca informațiile să fie integrate într-un raport holistic.
Exemple de bune practici, pentru evitarea burnout-ului în organizații?
Dr. Mircea Mârzan recomandă crearea unui mediu după nevoile oamenilor, în care aceștia să se se simtă confortabil. Dar este important să nu fie impus. Creează-l și fă în așa fel încât omul să se simtă liber să acceseze ce i se oferă.
Nu toți oamenii sunt suficient de bine informați, mulți nu știu cum să reacționeze la stres și depresie. Ce putem face noi, societatea/statul/ONG-urile? Cine trebuie să facă ceva?
Dr. Mircea Mârzan semnalează că nu putem avea grijă de ceilalți fără ca mai întâi să avem grijă de noi înșine. „Fii tu o insulă de echilibru și vei radia echilibru în jurul tău”.
„Stresul este un partener de viață. Depinde de noi dacă ne plecăm în fața lui și dacă-l lăsăm să ne copleșească. Prioritizați-vă stresorii. Și amintiți-vă că există întotdeauna o parte plină a paharului. Avem motive de bucurie oricât am fi de stresați!”, a încheiat Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru.
Mulțumiri partenerilor care ne-au susținut în acest demers: Supporting partner: Boehringer Ingelheim Partners: MMM Consulting, Terapia a SunPharma Company Networking partner: SmartExperience Organizing Partners: Editura TREI, Nestle Professional si cadou perfect.ro. Foto credit: Daniel Tolea, Paparatzi Studio, paparatzi.ro
