Skip to main content

Companii

    • Digitalizarea școlilor de la sate, soluție pentru performanță

      Poate tehnologia să crească performanța școlară? Școlile care au computere și acces la internet au mai mulţi elevi și o proporție mai mare de profesori titulari, arată datele unui studiu GfK realizat în vara anului trecut. Elevi din clasele V-VIII de la zece școli vor face parte dintr-un proiect-pilot de educație digitală, pentru a vedea dacă tehnologizarea va duce într-adevăr la îmbunătățirea rezultatelor lor la învățătură. 
    • Axel Avram, tânărul care vorbește limba păsărilor de pradă

      Axel Avram, tânărul care vorbește limba păsărilor de pradă. Sibianul de doar 22 de ani crește de mai bine de 10 ani păsări de pradă, dar pasiunea sa pentru înaripate este mai veche de-atât. Acum, Axel deține câteva păsări de pradă și se luptă pentru a deschide un centru dedicat acestora, pentru salvare și re-sălbăticire. 
    • Maria Gheorghiu - De la corporatist ratat, la activist recunoscut

      Marţi după-amiază, în sala de şedinţe a cabinetului Mariei Gheorghiu de la Palatul Victoria era şedinţă – Consilierul de stat în cancelaria premierului Dacian Cioloş se întâlnea cu „comitetul comitetului” Coaliţiei Antisărăcie. O mână de oameni pentru care expresia „a pune ţara la cale” are sens propriu şi urgent. Până în noiembrie, rotiţele mecanismului trebuie să funcţioneze bine. Maria Gheorghiu este cofondator al Asociaţiei OvidiuRo, unul dintre puţinele ONG-uri româneşti care au reuşit să transforme o iniţiativă în lege. Paşii pe care, odată cu primul clopoţel, 111.000 de copii îi pot face către grădiniţă au fost parcurşi în 15 ani de Maria. 
    • Ce afaceri românești au primit Granturi Norvegiene în ultimii 3 ani

      O turbină eoliană concepută special pentru vântul din România, un acoperiș verde adaptat și el climei noastre, ambalaje de apă sau iaurt cu un sfert mai puțin plastic în ele sau o spălătorie inteligentă, cu microcipuri inserate în prosoape sau cearceafuri. Sunt câteva dintre inovațiile cu efecte pozitive asupra mediului, dezvoltate în ultimii trei ani prin finanțare din Granturile Norvegiene. Norvegia și România negociază în prezent un nou acord pentru perioada de finanțare 2014-2020.
    • Webstock 2016. Internetul, o putere mondială pe care o avem cu toții

      Comunitatea din mediul digital și-a dat întâlnire pe 30 septembrie, pentru a 9-a oară, la Webstock. Considerat a fi cel mai mare eveniment de Social Media și de Internet din România, evenimentul alcătuit atât din prezentări și dezbateri, cât și dintr-o gala de premiere, aduce an de an, în prim plan, speakeri recunoscuți care despică fibra optică în patru. Am fost prezenți la Webstock-ul de anul acesta și am tras o singură concluzie: Internetul este o putere mondială, pe care o avem cu toții și cu care putem schimba societatea!
    • Vodafone caută „voluntari de profesie”

      Șase specialiști pot deveni „voluntari de profesie” cu venituri asigurate de Fundația Vodafone România. Persoanele care vor fi selectate vor renunţa la jobul lor pentru a lucra timp de nouă luni pentru un ONG, urmând ca veniturile lor lunare să fie asigurate de către Fundaţie. 
    • Căţăratul ca formă de terapie

      România are peste 60.000 de copii cu diferite dizabilități, senzoriale, psihice sau intelectuale. Mulţi dintre ei sunt marginalizaţi, trăiesc separat de ceilalţi copii şi rareori sunt încurajați să urmeze o pasiune. Claudiu Miu, antrenor de alpinism şi escaladă şi preşedintele fondator al Asociaţiei Club Sportiv Climb Again, lucrează cu copiii şi tinerii nevăzători, autişti şi cu cei în cărucior cu rotile pentru a-şi găsi o pasiune. 
    • Ciclaton: inimi care bat de milioane de ori pentru educație

      Irina Calomir și Marcian Enache-Poti sunt doi corporatiști care și-au propus să pună pasiunea lor și a altora pentru mersul pe bicicletă în slujba educației. Printr-un tur de sute de kilometri prin România, organizat de trei ani încoace, în care participanții adună fonduri pentru diverse cauze educaționale, Irina și Marcian își doresc să le ofere copiilor și tinerilor posibilitatea de a privi lumea altfel, „cu ochii deschiși”. Doar ei au capacitatea de a produce schimbarea mult dorită. 
    • Antrenoarea care schimbă mentalități într-un sat de rudari

      Majoritatea oamenilor din Valea Corbului se ocupă cu exploatarea lemnului, iar printre ei, dintr-un grup de iniţiativă al satului, se remarcă Iulica Aivănoae, o tănără de 31 de ani, de etnie romă, care de 16 ani se luptă cu mentalitatea păguboasă a sătenilor. Ea este antrenoarea care schimbă mentalităţi într-un sat de rudari.
    • Locul dozelor de aluminiu uzate nu este în natură

      Consumatorii pot colecta dozele uzate de aluminiu la aparate speciale amplasate în 20 de hipermarketuri Auchan din țară și alte locații cheie în cadrul campaniei „Și mama reciclează!”. Mai mult, campania include şi un mecanism de răsplată pentru cei care vor colecta dozele de aluminiu în aparatele speciale.
    • Ajută copiii prematuri să trăiască printr-un sms

      Fiecare dintre noi poate dona prin SMS la 8844, în valoare de 2 euro, pentru ca maternităţile din România să fie dotate cu aparatură performantă, care ajută copiii născuţi prematur sau cei cu greutate mai mică de un kilogram, să supravieţuiască. România înregistrează cea mai mare rată din UE a mortalităţii infantile.
    • S-a dat startul competiţiei Capitala Tineretului din România

      A început competiţia Capitala Tineretului din România, titlu deţinut în prezent de Timişoara, care din 2 mai 2016 este ediţia pilot a programului. Titlul oraşului câştigător din acest an va fi anunţat pe 14 noiembrie. Anul trecut, Cluj-Napoca a fost Capitală Europeană a Tineretului, iar prin evenimentele organizate a contribuit la o creştere a turismului de 21% în oraş. 
    • Destinaţia finală: reciclarea!

      La două ore distanţă de Bucureşti, în comuna Ţinteşti, în apropiere Buzău, se află cel mai pare parc integrat de reciclare din sud-estul Europei, unde ajung PET-uri şi alte tipuri de plastic, sticlă, echipamente electrice şi electronice, baterii şi echipamente de iluminat uzate. Deşi avem o astfel de fabrică de reciclare, românii nu au un comportament etic faţă de mediu. Anual, un român generează 272 de kilograme de deşeuri, însă peste 85% ajung la groapa de gunoi.

Recomandările editorilor