Skip to main content

Reprezentare

    • Femeile de culoare nu sunt nici măcar luate în calcul pentru o poziţie de conducere

      © 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

      La firma de consultanţă în care a lucrat înainte, Karla Martin – acum directorul Google pentru strategia de afaceri globală – a văzut cum, de fiecare dată când firma câştiga un client important, unul dintre partenerii din firmă îi oferea altcuiva, în mod repetat, rolul principal în servirea clientului: unui bărbat alb care îi fusese subordonat Karlei într-un proiect pe care ea l-a condus şi care a adus firmei nişte reduceri de costuri masive. „Partenerul acela pur şi simplu nu a putut să-şi amintească faptul că a fost conducerea mea, munca mea – ajutată, bineînţeles, de oamenii din echipă şi de acel bărbat (o să-l numim Jim) – şi că eu fusesem cea care l-a angajat pe Jim şi l-a promovat, în timp ce conduceam proiectul”, spune ea. „Privindu-mă drept în ochi, el zicea: «De ce nu-l punem pe Jim să se ocupe de clientul acesta nou? A făcut o treabă aşa de minunată cu proiectul acela de reducere a costurilor». 
    • Reprezentarea convenţională în faţa instanţelor de judecată. Ce trebuie să ştim?

      Pe Forumul LegeStart, o cititoare a formulat la un moment dat următoarea întrebare: “Într-un proces nu te poţi reprezenta singur?”. Luând în considerare această întrebare, în prezentul articol ne-am propus să prezentăm ce anume prevede legiuitorul român referitor la reprezentarea convenţională în faţa instanţelor de judecată, cu atât mai mult cu cât regulile în materie au fost substanţial modificate odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă.

Recomandările editorilor