Din cauza joburilor solicitante, părinţii nu au timp să se ocupe de copii, iar bonele în grija cărora sunt lăsaţi nu sunt preocupate de acest aspect. Ce faci, în acest caz, ca părinte atunci când vrei ca cel mic să citească în timpul liber? Sau măcar să îi oferi o motivaţie suficient de puternică astfel încât să iubească cititul sau cărţile. Sau ce faci dacă nu-i place să citească?

Rolul unui părinte este de a susţine şi ghida copilul în a-şi urma drumul în viaţă, de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii şi de a-şi îndeplini visele, iar în această etapă a vieţii, acest lucru poate fi tradus prin dezvoltare personală. Şi este unul dintre cele mai importante aspecte ale vieţii unui copil. Mai târziu, când copilul va fi mare îşi va da seama că dezvoltarea personală înseamnă să afle lucruri despre el şi să-şi îmbunătăţească constant viaţa.  

De cele mai multe ori, noi, părinţii, încearcăm să influenţăm evoluţia copilului nostru, poate şi din nevoia de a-l proteja excesiv. Astfel nu ne dăm seama că îi îngrădim libertatea în general şi îl transformăm într-o variantă a noastră sau încercăm să îi oferim copilăria pe care ne-am dorit-o dintotdeauna. Haideți să aflăm dacă există o reţetă de succes în relaţia noastră cu copilul şi câtă libertate putem să îi oferim. 

De multe ori ne întrebăm dacă relaţia dintre noi şi copilul nostru este asemănătoare cu a altor părinţi. Suntem curioşi să ştim cum evoluează relaţia, cum ar trebui să ne purtăm cu copilul mic, dar şi cu cel de vârstă şcolară şi care este reţeta, dacă există aşa ceva, pentru a avea o relaţie sănătoasă cu copilul nostru.

Educaţia sexuală este un concept care naşte anxietate şi sfială printre părinţi. În rândul lor s-a instalat mitul conform căruia dacă vorbesc despre sex cu copiii lor, aceştia vor fi tentaţi să experimenteze de la o vârstă mai mică. “Dacă nu vorbim, nu le dăm idei”, ar fi o exprimare sintetică a acestei abordări. Cum este mai bine până la urmă?

Reţelele sociale fac parte din viaţa noastră zilnică şi au devenit practic o extensie a personalităţii noastre. Fie că vorbim de adulţi sau de copii. Ne trezim deschizând Facebook-ul, ne exprimăm gândurile şi postăm cele mai importante evenimente din viaţa noastră. Totuşi, cât de periculoase sunt acestea  pentru copiii noştri? Ce ar trebui să facem ca părinţi atunci când simţim că aceste medii dăunează copiilor?

Angajaţii care au copii sunt practic persoane care deţin două joburi full-time. Dimineaţa trebuie să funcţioneze la întreaga capacitate, răspunzând presiunilor şi nevoilor de la serviciu, fără să se gândească la preocupările personale, fără să spună cuiva că băiatul sau fata lor sunt bolnavi şi nu s-au odihnit peste noapte sau că iar nu pot ajunge la şedinţa cu părinţii. La sfârşitul zilei de lucru, după toată agitaţia, acasă ei trebuie să fie prezenţi şi să le ofere copiilor toată atenţia. Cu astfel de zile încărcate, nu e de mirare că unii părinţi nu reuşesc să facă faţă situaţiei. Din fericire, există cursuri de parenting. Iată ce presupun şi de ce sunt ele eficiente.