Un profesor universitar s-a dus la Nan-in, un maestru Zen japonez, din timpul erei Meiji (1868–1912), ca să afle despre Zen. Nan-in i-a oferit ceai. I-a umplut cana, apoi a continuat să toarne. Profesorul se uita uimit cum curge ceaiul pe lângă cană şi, la un moment dat, nu s-a mai putut abţine. „Opreşte-te! Cana e plină! Nu mai ai unde să pui ceai!”