China este cea de-a doua mare economie din lume, iar analiştii internaţionali se aşteaptă ca economia chineză să o depăşească pe cea a SUA în următorul deceniu. Acest fenomen de schimbare a polului puterii economice amplifică şi mai mult importanţa necesităţii ca directorii companiilor occidentale să construiască nişte relaţii de succes şi de o înaltă calitate cu omologii lor chinezi. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Toţi tinerii directori cu care lucrez vor să fie şi nişte manageri buni, şi nişte mentori buni. Numai că, pur şi simplu, nu au timp să le facă pe amândouă sau cel puţin aşa simt ei. „Aş putea fie să câştig un nou contract, fie să-i scot pe oamenii mei în oraş, la un prânz, să discutăm despre cariera lor”, mi-a spus recent un lider din industria serviciilor financiare, întrebându-mă apoi retoric: „În industria aceasta şi în piaţa aceasta, ce crezi că am de gând să aleg?”

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.


Avansurile înregistrate în materie de tehnologii digitale şi utilizarea instrumentelor rezultate din aceste avansuri în organizaţii poartă cu sine imensa promisiune de a le conferi putere oamenilor, la orice nivel ierarhic la care s-ar afla ei. Instrumentele aplicate în mediul reţelelor de socializare online - denumit generic social media - şi cele care permit munca în colaborare cu ceilalţi nu doar deschid uşa pentru o împărtăşire mai rapidă şi mai extinsă a cunoştinţelor, ci permit şi alte schimbări benefice, precum conversaţiile purtate prin sărirea peste nivelurile ierarhice, dărâmarea „zidurilor” care nu permit comunicarea veritabilă şi circulaţia informaţiilor între departamentele din interiorul companiilor, precum şi auto-organizarea. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Oare ce ar putea învăţa liderii din mediul de afaceri de la actorii de comedie care sunt talentaţi şi experimentaţi în improvizaţia pe scenă, luându-şi adesea indiciile de la public – aşa-numiţii „improv comedians”?

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Să zicem că eşti un manager în departamentul de servicii pentru clienţi – Customer Service Manager – şi eşti certat urât de tot de către şeful tău, liderul departamentului. El a fost sunat de către un client important, care e nemulţumit de răspunsurile pe care le-a primit când v-a cerut să faceţi nişte modificări la produsul pe care i-l livraţi. Normal, şeful tău nu e încântat să fie „de acea parte” a telefonului. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Majoritatea locurilor de muncă sunt puse în faţa unor imperative constante de a se schimba – începând de la chestiuni aparent banale precum instalarea unor noi imprimante de birou şi până la cele majore, precum implementarea unor noi politici menite să sprijine creşterea diversităţii forţei de muncă. Dar problema modului în care ar trebui procedat ca să impulsioneze schimbarea, astfel încât oamenii să o accepte şi chiar să şi-o dorească, este în permanenţă un motiv de frustrare.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.


Există foarte puţine zone de consens în privinţa răspunsului la întrebarea dacă firmele, diviziile sau subsidiarele care ajung să fie vândute de către compania-mamă – sau grupul de firme din care făceau parte – reuşesc să aibă nişte performanţe mai bune decât aveau înainte. Dintr-un studiu realizat în 1992 asupra firmele vândute în acest fel, prin aşa-numitele operaţiuni de „spin-off” (denumire aplicată, prin extensie, şi firmelor vândute prin aceste operaţiuni) , studiu care a fost citat foarte frecvent,  a rezultat că, în medie, performanţele pe care aceste firme le înregistrează după vânzare nu se îmbunătăţesc – şi este la fel de probabil să intre în declin – în comparaţie cu performanţele pe care le-au avut în ultimii trei ani care au precedat vânzarea.
 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Toţi facem greşeli. Luăm decizii care se dovedesc a fi eronate şi facem afirmaţii lipsite de sensibilitate faţă de sentimentele celorlalţi, vorbim fără să gândim mai întâi şi ne lăsăm copleşiţi de emoţii. Dar, din cauză că îi plasăm pe directorii de rang foarte înalt la un standard mai ridicat decât pe ceilalţi oameni, atunci când aceşti lideri o dau în bară, gestul lor devine adesea un spectacol public.

Eu am avut o călătorie foarte improbabilă până la „vârf”. Născut în India, am ajuns în SUA în 1968: eram un tânăr de 22 de ani cu 8 dolari în buzunar şi o diplomă de la o facultate de inginerie mecanică. Treizeci şi unu de ani mai târziu, am devenit preşedintele şi CEO-ul unei companii globale din topul Fortune 300. Am avut noroc, asta e sigur. Dar în spatele poveştii există o lecţie mai profundă care, sper eu, îi va ajuta şi pe alţii să construiască echipe diverse şi excepţionale.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Sam Walton – omul de afaceri american care a fondat faimoasa reţea de magazine Walmart şi reţeaua de magazine care-i poartă numele: Sam’s Club – a spus odată că „aşteptările ridicate sunt esenţiale în orice”. Un număr din ce în ce mai mare de companii – în special din industria auto – ia în seamă acest principiu, stabilind nişte obiective agresive, creative şi vizionare care schimbă modul în care aceste companii abordează afacerile şi modul în care relaţionează cu lumea, în sens larg.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Toţi oamenii aspiră să aibă un scop mai înalt sau o menire în cariera lor, dar întrebarea este cum reuşeşti, în mod concret, să ai aşa ceva? Ce măsuri practice poţi să iei azi sau în luna aceasta, ca să te asiguri că nu ajungi doar să trudeşti de zor la biroul tău, dar şi că faci ceva de care îţi pasă cu adevărat şi de care eşti chiar pasionat? 

Cum vi se pare o cifră de afaceri anuală de un miliard de dolari? Realizată de o companie cu vânzări online…de pantofi…şi alte produse fashion…? Secretul? Tony Hsieh, fondatorul Zappos, ne spune cum a reuşit.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Este un lucru universal recunoscut faptul că Big Data – bazele de date atât de mari şi de complexe, încât trebuie susţinute şi exploatate prin metode avansate de stocare şi prelucrare, dar dezvăluie astfel tipare, tendinţe şi asocieri interesante şi valoroase –  reprezintă acum „un fapt de viaţă”, deci ceva obişnuit. Companiile au cheltuit masiv, în scopuri analitice, pe managementul unor date de volum mare şi foarte disparate din cauza naturii lor foarte diferite şi a varietăţii lor, numai că au dedicat mult mai puţini bani pentru managementul datelor „de mare viteză”. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.


În economia din ziua de azi se presupune că organizaţiile ar trebui să-i trateze pe angajaţii lor aproape ca şi cum ei ar fi nişte agenţi independenţi, care lucrează pe cont propriu. Niciuna dintre părţi nu ar trebui să aibă nişte aşteptări prea mari în privinţa loialităţii celeilalte părţi. Conceptele care implică angajarea pe viaţă şi acordarea de beneficii generoase către angajaţi sunt văzute drept nişte reîntoarceri la ideile de modă veche ale paternalismului.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

„Pur şi simplu nu e drept. Eu am întotdeauna prea multe lucruri de făcut. Toţi ceilalţi nu fac decât să îmi mai dea câte ceva de lucru, peste ceea ce aveam înainte, şi văd cum «grămada» cu lucruri de făcut se tot înalţă. Mă simt aşa de neajutorat”. 

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Multora dintre noi ni se întâmplă să ajungem în situaţii profesionale în care credem că cineva ne-a nedreptăţit,  că ne-a tratat urât sau, pur şi simplu, ne-a scos din minţi. Sfatul pe care ni-l dau adesea experţii este să avem curajul de a purta o conversaţie sinceră despre ceea ce ne-a supărat – ca să “scoatem la suprafaţă” şi să-i facem cunoscut celuilalt motivul pentru care suntem nemulţumiţi. 

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

După o perioadă de două sau trei secole în care procesul de fabricaţie a produselor s-a consolidat în nişte întreprinderi din ce în ce mai mari, tehnologia reinstaurează oportunităţile aflate la dispoziţia meşteşugarului singuratic care face lucruri la el acasă, iar acest fenomen are nişte consecinţe neobişnuite pentru carierele şi stilurile de viaţă ale oamenilor. Tendinţele foarte puternice pe care le urmează  acei oameni care sunt tot mai înclinaţi să îşi facă ei singuri nişte lucruri de care au nevoie şi să aleagă cariere pe care le urmează lucrând pe cont propriu - ca freelanceri - în locul angajării full-time, recreează unele dintre dinamicile economice şi sociale care existau în Atena între anii 500 şi 300 î.e.n. şi, de asemenea, prezintă nişte provocări importante pentru companii şi societate. 

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Eu imi incep diminetile cu o alergare in jurul Central Park din New York. In ultimele 18 luni, principala preocupare pe care o aveam in timpul alergarii a fost sa am grija sa-i evit pe biciclisti, in loc sa simt ca fac un jogging relaxant. Situatiile in care ciclistii profereaza injuraturi la adresa alergatorilor, insotite de gesturile „corespondente” – si chiar cazurile in care a fost cat pe-aici ca ei sa izbeasca un alergator si sa-l doboare la pamant – sunt intamplari ce apar regulat in timp ce aceste doua categorii de atleti incearca sa-si faca exercitiile zilnice. S-a intamplat chiar sa vad cum un ciclist l-a scuipat pe un alergator.

Succesul rasunator al lansarii pe piata a celui de-al concilea album al cantaretei Beyonce , din data de 12 decembrie 2013, va face obiectul un curs de la Harvard Business School, una dintre cele mai bune facultati din lume.

Denis Turcu (19 ani) si Rares Buhai (18 ani) sunt doi dintre copiii care ne fac mandri in lume. Ei au cucerit cate o medalie de argint la Olimpiada Internationala de Fizica, respectiv o medalie de aur la Olimpiada Internationala de Informatica si au pus Romania pe harta medaliatilor din intreaga lume. Acum, insa, ei spun ca este timpul sa-si lase tara in urma si sa faca un pas mare catre Statele Unite ale Americii. Aflati din interviul urmatorul cum vad Denis, admis la Harvard, cea mai buna universitate din lume, si Rares, cel mai medaliat roman cu aur la Informatica, invatamantul din Romania si viitorul lor profesional.