Din ce în ce, începem să avem generaţii de arhitecţi responsabili cu spaţiul urban public. În momentul în care oamenii şi administraţia vor înţelege că un spaţiu sănătos le aduce beneficii, nu doar în plan cultural sau estetic, dar în primul rând economic şi social, își vor dori o arhitectură a urbanităţii. Lipsa ei, deocamdată face victime: spaţii dedicate serviciilor şi comerţului intră în faliment și sunt de multe ori abandonate. Despre arhitectură și context, despre designul de obiect, despre parfumul cu aromă de lut ‒ într-un dialog cu arh. Emil Ivănescu*.