Îmi aduc aminte când am ajuns prima dată în Bucureșți (adică în 2004) și mergeam cu metroul. Se auzeau zeci de conversații, iar oamenii își zambeau. Pe atunci nu doar că nu aveai telefoane inteligente sau internet nelimitat ori vreo rețea de socializare disponibilă non-stop, dar nu aveai nici semnal la telefon la metrou. Oamenii discutau, citeau o carte sau popularele ziare disponibile gratuit pe acea vreme.

Acum, dacă mergi cu metroul, te șochează liniștea de acolo. Zeci de călători care intră, se așează sau ies din metrou cu ochii ațintiți de telefonul mobil, făcând un simplu gest la câteva secunde: acel scroll-down cu degetul mare. Nu cred că ar trebui să ne întoarcem la o eră în care tehnologia era inexistentă. Avansul tehnologic ne-a adus mai aproape de cunoaștere și putem comunica cu persoane din celălalt capăt al lumii. Însă în timp ce glorificăm importanța acestor instrumente, uităm de comunicarea cu persoana de lângă noi.