Recent mă plimbam prin Londra şi la un moment dat am trecut pe lângă un grup de elevi în uniforme care mergeau în ordine, cu unul dintre profesori în faţă şi celălalt în spate. Nimic neobişnuit, cu excepţia unui singur lucru care m-a făcut să râd în gura mare: purtau toţi acelaşi model de cravată şcolară. Sau, ca să fiu mai precis, ce mai rămăsese din ele. Mai mult de jumătate dintre puşti îşi tăiaseră cravata care avea acum numai câţiva centimetri sub nod.