Skip to main content

Companii

    • Ajută copiii prematuri să trăiască printr-un sms

      Fiecare dintre noi poate dona prin SMS la 8844, în valoare de 2 euro, pentru ca maternităţile din România să fie dotate cu aparatură performantă, care ajută copiii născuţi prematur sau cei cu greutate mai mică de un kilogram, să supravieţuiască. România înregistrează cea mai mare rată din UE a mortalităţii infantile.
    • S-a dat startul competiţiei Capitala Tineretului din România

      A început competiţia Capitala Tineretului din România, titlu deţinut în prezent de Timişoara, care din 2 mai 2016 este ediţia pilot a programului. Titlul oraşului câştigător din acest an va fi anunţat pe 14 noiembrie. Anul trecut, Cluj-Napoca a fost Capitală Europeană a Tineretului, iar prin evenimentele organizate a contribuit la o creştere a turismului de 21% în oraş. 
    • Destinaţia finală: reciclarea!

      La două ore distanţă de Bucureşti, în comuna Ţinteşti, în apropiere Buzău, se află cel mai pare parc integrat de reciclare din sud-estul Europei, unde ajung PET-uri şi alte tipuri de plastic, sticlă, echipamente electrice şi electronice, baterii şi echipamente de iluminat uzate. Deşi avem o astfel de fabrică de reciclare, românii nu au un comportament etic faţă de mediu. Anual, un român generează 272 de kilograme de deşeuri, însă peste 85% ajung la groapa de gunoi.
    • Cetăţeanul care se luptă cu „n-ai ce să faci!”

      Orele 13 fix. Începe şedinţa de consiliu. Aici se hotărăşte dacă se aprobă sau nu proiecte importante pentru Bucureşti. La etajul trei al Primăriei Generale de pe Splaiul Independenţei aşteaptă neliniştiţi cei 11 reprezentanţi ai Grupului de initiaţivă Floreasca. Opt dintre ei s-au înscris la cuvânt pentru şedinţa de consiliu, însă doar Gabrielei Anghel i s-a dat dreptul să vorbească. 
    • Cercul aproape perfect

      „Ce-ar fi dacă deşeurile unui proces de fabricaţie ar deveni materii prime pentru un altul? Ce-ar fi dacă am transforma «gunoiul» în aur? Pare o idee îndrăzneaţă, dar bunicii şi străbunicii noştri trăiau după acest concept. Conceptul de economie circulară. Fiecare rest de ceva era folosit: hainele vechi deveneau cârpe de şters sau materii prime pentru preşuri, cojile de legume – hrană pentru păsări sau compost, hârtiile deveneau ambalaje sau «capace» pentru borcane. Nimic nu se arunca, totul se întorcea în natură, fără a-i face rău. Acesta era un cerc aproape perfect, o economie circulară aproape fără fisură."
    • La firul ierbii, primul centru pentru dezbateri și iniţiative civice din București

      Cetăţenii activi ai Capitalei şi autorităţile au, de la jumătatea lunii iunie, un loc prielnic pentru a dezbate problemele comunităţii şi pentru a colabora şi dezvolta iniţiative civice – La firul ierbii. Spaţiul de 230 de metri, care se află în fosta hală industrială de la Industria Bumbacului, va găzdui evenimente utile comunității, inițiate direct de membrii acesteia, dar și evenimente proprii. 
    • Ce mai face pădurea? Vino să vezi!

      Teodora Pălărie trece cu dezinvoltură de la subiecte axate pe cultura de zmeură la proiecte inovative de case pasive și de la împăduriri pe soluri degradate la maratonul de pe Transfăgărășan. Tânăra cofondatoare a asociației pentru dezvoltare durabilă ViitorPlus și coordonatoarea programului Pădurea Copiilor pare să aibă o energie inepuizabilă și mai multe idei decât are ziua ore.
    • Majoritatea companiilor alocă bugete pentru CSR de până la 100.000 euro

      Un sfert dintre companiile din România dispun de un buget de CSR cuprins între 100.000 și 500.000 de euro, în timp ce 55% se încadrează în bugete cuprinse între 5.000 și 100.000 de euro. Totuși, companiile au contribuit în 2015 într-o măsură mai mare prin voluntariat decât în 2014 și scăzut simțitor procentul companiilor care oferă ajutor în bani, de la 80% în 2014, la 69% în 2015, arată studiul Tendințe și realități CSR în România 2016, realizat de EY România și CSRmedia.ro.
    • Cum stăm la antreprenoriatul social

      Preocuparea pentru antreprenoriatul social este redusă în România, de doar 2,5%. Ţara noastră se situează sub media globală de 3,2% şi este în urma mai multor țări din Europa de Est precum Estonia (4%), Croația (6,1%) sau Ungaria (9,7%), arată raportul despre antreprenoriatul social al Global Entrepreneurship Monitor (GEM). 
    • Irosirea hainelor uzate este demodată!

      Următoarea dată când mergi la shopping gândeşte-te că pentru o pereche de blugi s-au consumat în jur de 10.000 de litri de apă, echivalentul a nouă ore de stropit grădina, iar pentru un singur tricou a fost nevoie de 2.700 de litri de apă. Aceasta este amprenta de apă a hainelor pe care o plătim la fiecare achiziţie. Odată cu creşterea populaţiei, creşte şi cererea de apă, o resursă tot mai epuizabilă. În acest caz, cum folosim inteligent hainele?
    • Asociațiile de mediu în cursa continuă pentru finanțări

      Asociația ECOTECA, un ONG de mediu, specializat în managementul deșeurilor, va demara, în acest an, un proiect european – Horizon 2020, împreună cu un consorțiu de autorități locale, ONG-uri și universități din șase țări. ONG-ul, înființat în 2010, se luptă însă pentru finanțări pe o piață unde este nevoie de aceste asociații de mediu, dar unde banii sunt limitați.
    • Zece afaceri sociale vor genera 35 de locuri de muncă

      Zece idei de antreprenoriat social din 8 judeţe ale ţării vor primi câte 32.000 de euro şi consultanţă de business pentru un an de zile în cadrul celei de-a doua ediţii a competiției de afaceri sociale Fabricat în Țara lui Andrei. Cei 10 câștigători au fost selectați din peste 180 de idei înscrise în competiție.
    • Hospice a deschis o nouă secţie de pediatrie cu servicii de îngrijire paliativă

      Secţia oferă servicii integrate și este compusă dintr-o unitate cu paturi pentru copiii care suferă de boli incurabile și limitatoare de viață, un centru de zi, un cabinet de consultații, Școala Hospice, o sală de stimulare multisenzorială, un cabinet de explorări funcționale, o sală de kinetoterapie și o echipă de îngrijire la domiciliu și în spitalele partenere.
    • Program de educaţie financiară pentru elevii de gimnaziu

      Elevii de gimnaziu din 19 localităţi din ţară vor dobândi noțiuni și abilități elementare de educație financiară, necesare vieții de adult, prin programul „Schimbăm vieți” (LifeChanger).  Peste 100 de profesori şi 50 de voluntari Metropolitan Life vor fi implicaţi în programul LifeChanger, prin susținerea elevilor în activităţi practice, cum ar fi: gestionarea veniturilor personale, elaborarea bugetelor, gestionarea situaţiilor de risc sau prioritizarea cheltuielilor, dar și exersarea abilităţilor de comunicare, perseverenţa şi gândirea creativă.

Recomandările editorilor