Despre starea PR-ului romanesc
Bugetul mediu alocat de companii pentru serviciile de PR in 2006 a fost de aproximativ 70.000 de euro. Interesul companiilor pentru relatii publice a crescut semnificativ in ultima perioada si peste 70% dintre managerii din 200 de companii de pe plan local au spus ca vor aloca mai multe resurse financiare PR-ului in 2007. Acestea sunt cateva dintre concluziile unui studiu asupra imaginii si utilizarii relatiilor publice in Romania, realizat de Clubul Companiilor de Relatii Publice.
Introdusa in 1997 in Clasificarea Ocupa-tiilor din Romania, identitatea acestei profesii a avut de suferit datorita modului in care a fost perceputa in spatiul public autohton. Motivele care au contribuit la consolidarea unei imagini deformate sunt legate mai degraba de lipsa de traditie a PR-ului romanesc, de modul in care era valorizat PR-ul si nu de calitatea servicilor oferite de agentiile existente pe piata.
"Relatiile Publice sunt percepute fie ca propaganda (in
special de catre oamenii politici), fie ca o reclama ceva mai subtila
(managerii), fie ca... relatii cu publicul, in cazul majoritatii nespecialistilor",
spune Conf.univ.dr. Dumitru Bortun,
presedintele Asociatiei Romane a Profesionistilor in Relatii Publice.
In opinia acestuia, "imaginea gresita se datoreaza lipsei de traditie, dar nu numai in ceea ce
priveste profesia ca atare, ci si in ceea ce priveste spatiul public si
interesul pentru binele comun, cultura manageriala, gandirea strategica pe
termen mediu si lung, civilizatia dialogului, respectul fata de diferenta,
raportarea de-personalizata la <
O cercetare realizata in 2005, de catre un absolvent al Masterului de Comunicare si Relatii Publice arata ca peste 75% dintre jurnalistii chestionati (in total 85) se simt deranjati de faptul ca specialistii in PR incearca sa-i manipuleze referitor la modul in care sa prezinte o informatie; doar 7,69% considera ca "oamenii care lucreaza in PR sunt in general sinceri", iar "incredere in acuratetea informatiilor primite de la specialistii PR" au numai 15,38%, adica nici macar unul din cinci.
"Exista intr-adevar o perceptie negativa in randul jurnalistilor
- mai precis intr-o <
PR-ul la maturitate?
In prezent, numarul celor care utilizeaza serviciile de PR a crescut considerabil. Potrivit studiului, 92,4% dintre managerii intervievati au confirmat ca folosesc relatiile publice, iar 7,6% au declarat ca intentioneaza sa deruleze asemenea activitati.
De asemenea, peste jumatate dintre respondenti au declarat ca utilizeaza relatiile publice atat in mixul de marketing, pentru promovarea marcilor, cat si pentru comunicarea corporativa. "Numarul de clienti care incep sa inteleaga necesitatea PR-ului este din ce in ce mai mare, dar, din pacate, inca suntem la stadiul in care trebuie sa-i mai convingem pe unii dintre clienti de importanta pe care o are PR-ul in comunicare. La nivel de servicii, insa, vorbim cu siguranta de o piata matura, profesionista", spune Iulia Tanase, Managing Partner Image Promotion.
Si interesul companiilor pentru relatii publice este in crestere. 62,4% dintre acestea considera ca activitatea de PR trebuie sa fie continua pentru a avea eficienta, in vreme ce 31,9% folosesc PR-ul ca instrument de comunicare ocazional, cand il considera necesar.
Rolul si importanta PR-ului pentru management sunt si ele mai bine constientizate: "Activitatea de Relatii Publice ajuta o companie sa-si comunice mai bine ceea ce ii este propriu: obiectul de activitate, valorile care o caracterizeaza, suportul pe care il aduce comunitatii in care isi desfasoara activitatea, schimbarile care intervin la nivel managerial sau orice alt aspect pe care este important sa-l impartaseasca cu publicurile sale tinta. In plus, activitatea de PR poate ajuta la intelegerea nevoilor de comunicare ale companiei, nevoi care apoi se structureaza intr-o strategie de comunicare", spune Tiberiu Mercurian, Marketing Manager - Laundry and Home Care Henkel Romania.
In ceea ce priveste optiunile legate de alegerea unui furnizor de servicii, Marketing Manager-ul de la Henkel e de parere ca varianta ideala presupune existenta unui departament de PR in cadrul companiei, suplinita de colaborarea cu o agentie specializata in oferirea de consultanta in Relatii Publice si Comunicare. "Avantajele colaborarii cu un astfel de partener specializat sunt multiple: beneficiezi de solutii de ultima ora in materie de comunicare, de idei creative, care te pot ajuta sa te diferentiezi pe o piata in care toata lumea comunica. In plus, o agentie iti pune la dispozitie o retea de contacte la care altfel cu greu ai avea accces".
In topul serviciilor de PR solicitate de companii conduc relatiile cu media (68,2%), urmate indeaproape de organizarea de evenimente (67,1%) si, la mica distanta, de monitorizarea media (62,5%). "Din pacate, doar 35,2% dintre companii apeleaza la servicii de consultanta pe probleme de comunicare, adica aproximativ jumatate fata de cei care utilizeaza serviciile de relatii cu media si organizare de evenimente. Probabil ca multi dintre clienti privesc inca serviciile de consultanta ca pe niste servicii fara rezultate palpabile", explica Iulia Tanase.
PR-ul autohton e pe urmele celui Occidental
In Romania, lucreaza in prezent aproximativ 15.000 de specialisti, iar in Italia sunt inregistrati 75.000. Acest lucru arata ca exista diferente cantitative, dar nu si mari diferente calitative. Potrivit lui Dumitru Bortun, diferentele calitative sunt prezente la nivelul administratiei publice, unde gasim grosul celor 15.000 si unde majoritatea sunt functionari reciclati, nu absolventi ai unor facultati de specialitate.
"Multe posturi de comunicatori sunt ocupate de functionari
plasati in departamentele de comunicare dupa tot felul de criterii, mai putin
dupa cel profesional. Pe de alta parte, acolo unde exista specialisti, ei nu
sunt bagati in seama de conducatori sau sunt folositi sub <
Nu asa se intampla in Occident, unde directorul de PR este parte activa a procesului decizional. O alta diferenta importanta intre PR-ul romanesc si cel din lumea civilizata, spune Bortun, o reprezinta domeniile care s-au dezvoltat: la noi, PR-ul se reduce in multe locuri la organizarea de evenimente si la media relations; in afara, se acorda o mare importanta campaniilor de comunicare, campaniilor de imagine si comunicarii interne.
Sa comunicati bine
In momentul actual, piata de PR este din ce in ce mai dinamica, cu foarte multi jucatori mici, cu multe aparitii pe o piata inca in dezvoltare si formare.
"Cred ca am ajuns in stadiul in care relatiile publice sunt percepute ca fiind un domeniu de sine statator. Mai mult decat atat, cred ca activitatea de PR este privita, din ce in ce mai mult, ca fiind un serviciu necesar, care aduce valoare companiei", sustine Managing Partner-ul Image Promotion.
O alta opinie asupra pietei de PR ne-a oferit Raluca Anghel, Managing Partner A&M PR Agency, o companie mica aflata inca la inceput de drum. Raluca Anghel a pus bazele acestei companii in 2005, iar primele impresii au fost ca PR-ul nu este valorificat cum trebuie si ca multi fac aceasta profesie "dupa ureche", fara a avea prea multe in comun cu acest domeniu.
"Cred ca cele mai importante lucruri in care ar trebui sa investim noi, oamenii de PR, sunt recunoasterea muncii noastre, schimbarea perceptiei ca oricine poate face PR si a impresiei ca meseria de PR inseamna doar a chema cativa ziaristi la un eveniment. Un om de relatii publice trebuie sa-si cunoasca foarte bine clientii, trebuie sa stie care sunt punctele forte ale acestora si sa fie un bun sfatuitor in situatii de criza. Un PR nu este doar o fata draguta, zambitoare, ci o persoana informata, profesionista, implicata in business-ul pe care il reprezinta".
In opinia Managing Partner-ului A&M PR Agency, principala problema pe care o intampina companiile mici de PR este aceea ca nu pot accesa conturi mari. De obicei, acestea revin agentiilor multinationale sau agentiilor mari foarte cunoscute.
"Companiile autohtone prefera sa plateasca sume foarte mari pentru campanii facute de agentii de PR cu brand, decat sa lucreze cu agentii mai mici care ofera servicii de calitate la preturi rezonabile". In ceea ce priveste pregatirea, Raluca Anghel e de parere ca o facultate de profil nu te face un bun PR-ist. Mai important este flerul, studiul individual si experienta acumulata pe teren. Desi se declara adepta unui PR facut cu imaginatie, ea spune ca nu se poate face un PR profesionist in absenta unor notiuni teoretice de baza.
Asadar, PR-ul pare sa-si fi gasit reperele si sa-si fi castigat locul in mediul de afaceri romanesc. O alta veste buna adresata participantilor la spectacolul comunicarii din sfera institutiilor publice este ca ARRP pregateste o lege a comunicatorului din institutiile publice. Legea va impune comunicatorilor obligatia de a avea pregatire de specialitate si va reglementa obligatiile sefilor de institutii fata de comunicatori, in scopul de a-i atrage pe acestia in procesul decizional.
