• în medie, în România, un părinte petrece cu copilul său mai puțin de 4 ore pe săptămână ajutându-l la lecții sau discutând chestiuni legate de școală
• ideea că parcăm elevul la școală și tot ce se întâmplă în educația lui se întâmplă la școală, iar la un moment dat, dacă îl extragem din școală dar nu susținem, ca părinți, în niciun fel învățarea, interesele și talentele lui, educația funcționează... e o utopie
• în teorie există abilități socio-emoționale și abilități cognitive, avem cumva două rotițe care ne duc înainte – cea a inimii și cea a minții
• pentru a avea dreptul de a conduce o mașină, îți trebuie carnet de șofer, dacă îți cumperi electronice sau electrocasnice, îți trebuie 2 – 3 zile să citești instrucțiunile. Pentru copil, nu-ți cere nimeni nimic!
  
  

În orice manual de management școlar, în orice tratat sau studiu privind educația, încă de la primele pagini, autorii vorbesc despre rolul și importanța parteneriatului școală-familie, despre necesitatea implicării părinților în desăvârșirea actului educațional, despre atribuirea corectă a responsabilităților.

Reprezentată grafic sub diferite forme - triunghi, scăunel cu 3 picioare etc - triada școală – elev – părinte este, teoretic, punctul de plecare spre rezultate înalte și succes. Pentru că, spun specialiștii, eficiența educației este clar una ridicată atunci când această colaborare este autentică, bazată pe încredere și respect reciproc. În teorie.

În practică, toate studiile efectuate de-a lungul ultimilor ani arată că petrecem din ce în ce mai puțin timp cu copiii noștri. Timp la modul general. Când vine vorba despre școală, concluziile sunt și mai triste – în medie, în România, un părinte petrece cu copilul său ajutându-l la lecții sau discutând chestiuni legate de școală mai puțin de 4 ore pe săptămână. Împărțiți 4 ore la 7 zile și vedeți câte minute dintr-o zi oferă un părinte propriului copil. Asta în condițiile în care toate cercetările confirmă că gradul de implicare a părinţilor în viaţa şcolară a copiilor lor influenţează şi rezultatele acestora... în sens pozitiv: cu cât părinţii sunt mai implicați și colaborează mai bine cu şcoala, cu atât notele copiilor sunt mai mari.

Exact despre importanța timpului petrecut împreună, despre cum să creezi și să menții o relație sănătoasă cu propriul copil, despre cum poți să obții o educație de calitate, în condițiile unei crize sistemice, despre influența comunității, a anturajului, despre cum să creezi entuziasm și dorință de învățare, prin setare de obiective realiste și ținte rezonabile, am vorbit în cadrul evenimentului Carnet de părinte (de elev), organizat de Liceul Teoretic ”Doctor Mioara Mincu” și Revista CARIERE.

Am vorbit și despre: hard și soft skills, despre valoarea educației STEM și a competențelor sociale, despre emoții, succes și eșec, despre bullying și vicii, despre excese comportamentale, atitudini și valori, despre diversitate și incluziune, dar și despre diferența dintre leadership și followership. Toate subiecte importante dar și delicate în actualul context educațional, abordate de cei doi invitați: Dragoș Iliescu, doctor în psihologie și profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, și Gelu Duminică, doctor în sociologie și profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, cărora li s-a alăturat eduprenor prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, Fondator și Președinte al Consiliului de Administrație al Fundației Umaniste „Dr. Mioara Mincu”, Președinte și CEO al Școlii Sanitare Postliceale Carol Davila, președinte al Consiliului de Administrație al Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu”.

Ce abilități îți hrănește educația STEM

”Educația nu are cum să funcționeze dacă nu ai grijă la cei trei piloni: elevul, școala și familia. Și toate studiile arată că, dacă ignori familia sau familia ignoră învățarea, nimic nu va funcționa. Ideea că parcăm elevul la școală și tot ce se întâmplă în educația lui se întâmplă la școală, iar la un moment dat, dacă îl extragem din școală dar nu susținem, ca părinți, în niciun fel învățarea, interesele și talentele lui, educația funcționează... e o utopie. Prin ceea ce vom spune astăzi, noi încercăm să creăm entuziasm și să vă motivăm să puneți acel timp și acea pasiune în discuțiile pe care le purtați cu copiii și relațiile cu ei”, și-a început prezentarea Dragoș Iliescu.

Unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în psihologie organizațională și măsurare psihologică, cu o solidă activitate academică și experiență practică, dar și cu o largă recunoaștere în comunitatea internațională de specialitate, Dragoș Iliescu este director al Școlii Doctorale de Psihologie în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București. Face parte din grupul de lucru care calibrează testele PISA și a condus ca președinte Comisia Internațională de Testare. Este fondatorul BRIO, platforma de teste digitale standardizate, prin care elevii români își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene.

În cadrul evenimentului găzduit de Hotel Novotel, Dragoș a vorbit despre educația STEM.

De ce educație STEM? Are sens să călcăm accelerația atunci când vorbim de matematică, fizică, biologie, științe la modul general? DA. Școlile care promovează educația STEM și elevii care achiesează la acest gen de educație se deosebesc de cei care nu sunt atrași de această zonă, care presupune mai multă curiozitate intelectuală și deschide un teritoriu fascinant.

E mai dificil? DA.

Ai nevoie de abilități înnăscute? NU.

Contează dacă ești fată sau băiat? NU.

Ce înseamnă exact educația STEM și ce avantaje individuale, sociale sau de carieră obții, ce competențe îți hrănește educația STEM și ce plusvaloare aduce în formarea ca adult, toate aceste detalii, dar și multe altele le găsiți în prezentarea lui Dragoș Iliescu. Urmăriți