Deja nu mai e cazul să ne întrebăm de ce ar trebui să integram elemente din natură în spațiul în care lucrăm. Acum ar trebui să ne gândim cum să facem asta și să trecem la treabă.  Numeroase studii de specialitate au arătat că așa-numita infrastructură verde are beneficii multiple asupra angajaților: crește productivitatea, induce o stare de bine, oxigenează mai bine creierul și stimulează creativitatea. De câțiva ani buni, companii mari din SUA au integrat natura în spațiul de lucru. De exemplu, Facebook are adevărate parcuri pe acoperișuri, în timp ce angajații companiei Kickstarter mănâncă la prânz fructe și legume plantate de ei în grădinile urbane aflate în complexul în care lucrează. Clădirile prietenoase cu mediul este un trend care a ajuns și în România, având în vedere că tot mai multe proiecte imobiliare mari primesc certificări pentru eficiența energetică. Însă abia suntem la început în ceea ce privește integrarea elementelor din natură în spațiul în care muncim (și - de ce nu? - în spațiul în care locuim). Și nu mă refer la plantele de pe birouri, ci la mini-ecosisteme care să ne însoțească și să ne înfrumusețeze munca. În plus, acestea contribuie la îmbunătățirea stării generale a mediului înconjurător și la reluarea ciclurilor naturale care au fost distruse odată cu urbanizarea excesivă. Dar, așa cum spuneam la începutul articolului, trebuie să ne mișcăm repede. Conform unui studiu realizat de CBRE anul trecut, stocul modern de spatii de birouri din Capitală se situa, la finele lunii octombrie 2018, la aproximativ 2,89 milioane de metri pătrați. Dacă adăugăm gradul ridicat de poluare, evident ne duce cu gândul la sufocare. Spații verzi insuficiente -  O mare problemă a Capitalei Bucureștiul se află și anul acesta în topul celor mai poluate orașe din Europa, situându-se pe locul al șaptelea în clasamentul general și al treilea la nivelul Europei de Est, unde este depășit doar de orașe industriale din Rusia și Ucraina, conform clasamentului Numbeo realizat în funcție de indicele poluării. La polul opus se afla orașe ca Helsinki, Zurich, Stockholm, Viena sau Oslo, care sunt de până la cinci ori mai puțin poluate decât capitala țării noastre. Așadar, ce fac alții și putem face și noi? Cheia o reprezintă spațiile verzi. În capitala Norvegiei, Oslo, din suprafața totală de 454 de kilometri pătrați, 242 de kilometri patrati sunt ocupați de păduri și alte spații verzi. Un adevărat plămân verde. În București, pe de altă parte, doar 7,5% din suprafața orașului este ocupată de spații verzi, din care 39% se afla în Sectorul 1, unde a fost luată în calcul și pădurea Băneasa. În aceste condiții, indicele de spațiu verde public este de numai 9,86 mp/locuitor, conform statisticilor oficiale incluse in raportul Vital Signs dedicat Capitalei. Pentru comparație, în Viena raportul este de 120 mp de spațiu verde/locuitor. Going green Am stat de vorbă cu Gary Grant - promotorul acoperișurilor verzi, consultant internațional în soluții de înverzire a orașelor și autor a numeroase cărți despre integrarea elementelor naturale în peisajul urban - despre modul în care Capitala și, în general, orașele din țara noastră pot deveni mai prietenoase cu mediul, dar și despre cum putem aduce natura mai aproape de noi, chiar și în locul în care muncim. El vine în București, pe 28 februarie, la conferința „Leaving grey, living green – Maximize the open space”, la care sunt așteptați aproximativ 300 de arhitecți. ”Adoptarea unui stil de viață care să respecte mediul înconjurător este o călătorie de lungă durată. Începe din copilărie, cu cel mic care petrece timp afară, în natură, inclusiv la școală. Apoi, ar trebui ca ecologia să fie introdusă în aria curriculară și să fie impregnată în mentalitatea colectivă. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înțeleagă cât mai bine modul în care funcționează ecosistemele, de care depindem cu toții. Mai apoi, fiecare angajat ar trebui să facă loc naturii; mai mult, natura să facă parte din fiecare job și din fiecare profesie. Căci este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să ne asigurăm că refacem natura. Din păcate, revoluția industrială ne-a dat falsa impresie că putem trăi cumva în afara naturii și încă există oameni care cred acest lucru. Schimbarea mentalității începe însă să se simtă, căci din ce în ce mai mulți înțeleg că ar trebui să lucrăm împreună cu natura, nu împotriva ei”, explică Gary Grant pentru Revista CARIERE. Numai că aceste schimbări pot dura zeci de ani, tocmai de aceea este nevoie să ne apucăm de treabă de pe-acum. Cum putem integra elemente din natură în peisajul urban? Multe studii arată că așa-numita infrastructură verde ne aduce multe beneficii, inclusiv aer mai curat, apă cu mai puține impurități, ne induce o stare de calm, oferă răcoare pe timpul verii, ne protejează de vânt și, nu în ultimul rând, ne oferă o mai bună stare fizică și mentală. Dincolo de wellbeing, investiția în infrastructura verde are, de asemenea, un puternic impact pozitiv în economie. Gary Grant spune că integrarea elementelor din natură în orașele noastre poate fi făcută relativ ușor acolo unde există loc pentru parcuri. De asemenea, pe marginea multor străzi pot fi plantați copaci. Însă în centrul orașelor, unde spațiul e mai limitat, este nevoie de creativitate. Aici pot fi realizate foișoare, pereți verzi în clădiri, balcoane cu verdeață, terase și acoperișuri verzi, ne explică specialistul.