Monumentul era considerat o ruşine pentru imaginea „Micului Paris“ în perioada interbelică. În 1932, la presiunile jurnaliştilor, a fost tras un semnal de alarmă în rândul municipalităţii în legătură cu starea deplorabilă în care se afla un monument atât de reprezentativ. Astfel, s-a decis înlocuirea basoreliefurilor cu unele definitive din piatră.
De ce Arcul nostru de Triumf a trăit mai multe vieți
Roxana Roseti
În anul 1922, în contextul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari, comisia pentru organizarea serbării stabilea construirea unui Arc de Triumf. La București. Dar, după cum se spune, Arcul nostru de Triumf cel de toate zilele a trăit mai multe vieți.
Să revenim la comisia din 1922. S-a apelat la experienţa arhitectului Petre Antonescu. Care a avut drept sursă de inspirație Arcul de Triumf din Paris. Din cauza timpului extrem de scurt, doar scheletul momumentului a fost turnat în beton armat, iar basoreliefurile exterioare au fost sculptate în ipsos.
Monumentul era considerat o ruşine pentru imaginea „Micului Paris“ în perioada interbelică. În 1932, la presiunile jurnaliştilor, a fost tras un semnal de alarmă în rândul municipalităţii în legătură cu starea deplorabilă în care se afla un monument atât de reprezentativ. Astfel, s-a decis înlocuirea basoreliefurilor cu unele definitive din piatră.
Monumentul era considerat o ruşine pentru imaginea „Micului Paris“ în perioada interbelică. În 1932, la presiunile jurnaliştilor, a fost tras un semnal de alarmă în rândul municipalităţii în legătură cu starea deplorabilă în care se afla un monument atât de reprezentativ. Astfel, s-a decis înlocuirea basoreliefurilor cu unele definitive din piatră.
