De la intrarea României în UE, în 2007, universitățile au început să pună accent din ce în ce mai mult pe materiile legate de protecția mediului. Astfel, s-a ajuns ca în câțiva ani să existe facultăți sau specializări în domeniu în aproape fiecare oraș. Întrebarea legitimă este: ce fac toți acești absolvenți în momentul în care ajung pe piața muncii? Specialiștii în resurse umane, dar și reprezentanții companiilor direct interesate de acești absolvenți sunt de părere că sunt prea mulți pentru o țară în care interesul pentru mediu este mai mult „de gura” Uniunii Europene.
 

Cursurile de formare profesională realizate cu fonduri europene au efecte foarte slabe pe piaţa muncii, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Acesta a făcut o comparaţie între sumele foarte mari alocate acestor programe şi alocarea din PIB pentru Educaţie care este foarte mică, comparativ cu celelalte state europene.

Țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est se confruntă cu unele dintre cele mai grave scăderi ale populației de vârstă activă din Europa, reflectând atât demografia nefavorabilă cât și emigrația — o tendință care se prevede că va continua sau se va înrăutăți, se arată într-un recent raport al Fondului Monetar Internațional. România și celelalte țări din regiune ar trebui să implementeze politici active pe piața muncii, printre alte măsuri, dacă vor să își intensifice creșterea și să accelereze convergența.

Doar 4,58 milioane de angajați erau înregistrați, în octombrie 2015, în România. Acestora li se adaugă românii care muncesc la negru, dar și cei care au plecat să lucreze în străinătate. Cine sunt aceștia din urmă? 

În fiecare zi învățăm lucruri noi și, vrem, nu vrem, educația continuă nu este doar o sintagmă. Într-un mediu de lucru fluctuant, aptitudinile necesare pentru a fi competitiv sunt și ele în continuă schimbare. Institute for the Future, un grup nonprofit de cercetare strategică din cadrul Institutului de Cercetare al Universității din Phoenix, a identificat mai multe trenduri în domeniul muncii, trenduri care, susțin cercetătorii, prezic evoluția acesteia în următorii 10 ani. În cadrul raportului Future Work Skills 2020, realizat de institut, cercetătorii au evidențiat mai multe aptitudini necesare angajaților pentru a fi competitivi pe piața muncii în următorii ani.

Rata șomajului a fost de 6,5% în ianuarie, în scădere ușoară față de luna anterioară, anunță Institutul Național de Statistică. În decembrie șomajul se situa la 6,7%. Rata șomajului pentru bărbați (7,1%) o depășește cu 1,3 puncte procentuale pe cea a femeilor (5,8%).

Doar unul din cinci români deține competențe digitale de bază, în timp ce în Uniunea Europeană procentul este de 59%, potrivit Microsoft România, care citează datele Comisiei Europene. Mai mult, estimările internaționale arată că 90% dintre slujbe vor necesita astfel de competențe până în 2020.

Una din cinci persoane diagnosticate cu HIV se simte discriminată pentru că a fost refuzată la angajare din cauza virusului. Iar 16.7% dintre bolnavi și-au pierdut locul de muncă după aflarea diagnosticului. Mai mult, peste 60% dintre seropozitivi nu se simt în siguranţă dacă mărturisesc că sunt infectaţi şi aproape jumătate dintre pacienţi se simt afectaţi de atitudinea celor din jur faţă de persoanele seropozitive, arată rezultatele unei cercetări privind stigmatizarea și integrarea socială a persoanelor seropozitive din România, care a fost dată publicităţii cu ocazia Zilei Internaționale a Toleranței de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) şi cu cu sprijinul GSK România.

Angajarea persoanelor cu handicap nu este foarte răspândită pe piața muncii din România. Firmele preferă să plătească sume compensatorii sau să cumpere servicii sau produse de la unitățile protejate. Acestea sunt organizații care angajează persoane cu handicap și care beneficiază de un regim fiscal special. 

Ministerul Muncii intenționează să creeze două programe naționale, unul de ucenicie și unul de stagii, care vor asigura trecerea de la sistemul de educație la piața forței de muncă a celor care nu au trecut într-o etapă superioară, respectiv la facultate sau universitate, dar și a absolvenților de studii superioare, a declarat ministrul Muncii, Rovana Plumb.

Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, spune că România vrea să rămână și rămâne competitivă "punând foarte multă presiune pe forța de muncă din ce în ce mai îmbătrânită și mai deprofesionalizată". El adaugă că, în același timp, se consolidează o piață a muncii care "împinge generația tânără spre migrație". 

Angajatorii anunţau, la începutul anului, creşterea numărului de salariaţi. Previziunile raportului Hipo, privind evoluţia forţei de muncă s-au adeverit. Directorii de resurse umane şi recrutorii din domeniile: pharma, it, finanţe-bănci-asigurări, producţie şi FMCG ne confirmă că piaţa muncii creşte. Studiul surprindea cu afirmaţia angajatorilor cum că motivaţia candidaţilor de a lucra în domeniu este de trei ori mai importantă decât rezultatele obţinute la testele de recrutare. Noutatea acestui an este dată de faptul că angajatorii se aşteaptă ca aplicanţii să îşi menţină actualizate constant CV-urile şi profilul profesional pe site-urile de job-uri şi pe reţelele sociale.

Sudorii, mecanicii auto și îngrijitorii de bătrâni sunt la mare căutare pe piața muncii. Un sudor cu o experiență de cel puțin șase luni poate găsi repede de lucru la un salariu net de aproximativ 1.500-2.000 de lei pe lună. Cu toate acestea, românii cu studii medii preferă să se califice pentru munca la birou sau într-un magazin, deși le este apoi mai greu să se angajeze. Sunt concluziile la care au ajuns specialiștii Fundației pentru Dezvoltarea Popoarelor după un proiect finanțat european prin care au pregătit, consiliat și tutorat peste 500 de persoane. Reprezentanții Fundației spun că se caută de asemenea pe piața muncii tâmplari, bucătari și instalatori. 

La această oră, România se confruntă cu o mare criză de meseriași pe piața muncii. Numeroase semnale de alarmă au fost trase în acest sens de marile companii care activează în domenii diverse. Prin vocea lui Eric Faidy, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România, companiile franceze s-au plâns de calitatea forței de muncă din România. Dezvoltarea continuă a sectorului de IT&C în România și extinderea activității firmelor autohtone și străine din domeniu au creat o presiune deosebită asupra pieței forței de muncă, angajatorii confruntându-se adeseori cu dificultăți în găsirea unor candidați profesioniști. 

Angajările din România se vor apropia, în ultimul trimestru al acestui an, de cotele de dinainte de criză, iar angajatorii români raportează cele mai robuste intenții de angajare din ultimii șapte ani, potrivit celui mai recent Studiu Manpower privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă.

Probleme pe piaţa muncii. Guvernul a aprobat prin ordonanţă de urgenţă recunoaşterea diplomelor absolvenţilor de studii superioare neautorizate. Apar astfel în jur de 70.000-80.000 de diplome, respectiv şomeri. Iar cei care sunt în câmpul muncii trebuie reîncadraţi. 

În Japonia sunt 119 oferte de muncă la 100 de cereri. Este cel mai mare decalaj din ultimii 20 de ani, de aceea companiile se bat pe angajaţi. Penuria de forţă muncă se resimte mai ales în comerţ. Reţeaua de magazine Uniqlo a decis să le ofere angajaţilor trei zile de odihnă pe săptămână şi doar patru zile de muncă, fără să le fie afectate salariile.  

Ultimii ani ne-au oferit o mulţime de schimbări. Acum 15 ani telefoanele mobile erau imense, Internetul era abia la început, iar piaţă imobiliară era înfloritoare. 

Un număr de 540 de mame vor fi informate despre drepturile lor pe piaţa muncii, în cadrul proiectului Model Aplicat pentru Maternitate Activă (M.A.M.A), realizat în contextul în care un sfert dintre mamele din România nu muncesc.

SC Libro Events SRL în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară- București și  Asociația  Femeilor din Mediul Rural din România au lansat proiectul „Inserția absolvenților pe piața muncii, prin dezvoltarea abilităților practice” în cadrul conferinței de lansare din data de 23 iulie 2015.