Tradiţia populară românească spune că, de Sărbătoarea Paștelui, sunt respectate o serie de ritualuri care trec din generaţie în generaţie şi “rămân vii atâta vreme cât vie este şi credinţa”.
Lumânarea de la Înviere se păstrează. La întoarcerea de la slujbă, lumânarea se pune bine, pentru ca în caz de nevoie să se aprindă spre implorarea ajutorului divin. Apoi se pune masa de Paşte, la care iau parte toţi membrii familiei, cu cei mai bătrâni în capul mesei –  tot potrivit tradiției populare românești. 

Există credinţa că în Noaptea Învierii, Dumnezeu ascultă dorinţele oamenilor şi pentru aceasta lasă cerurile deschise.