Plecând de la nevoia salariaţilor de refacere a capacităţii de muncă pe durata unui an calendaristic, codul muncii consacră în articolul 144 dreptul salariaţilor la concediu de odihnă anual, stabilind totodată că acesta nu poate face obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. Astfel, se accentuează importanţa acestui drept în cadrul activităţii unui salariat, fiind necesar productivităţii şi randamentului unui salariat la locul de muncă.