Este curajul una dintre importantele valori ale românilor? Și dacă da, de ce? Și dacă avem îndoieli, iarăși de ce?
Desigur există o multitudine de întrebări când vine vorba despre curaj și mai ales la români. Spunem mai ales, deoarece tema a fost considerate, de-a lungul timpului, la fel de complex precum poporul în sine.

Întreaga societate suferă de o lipsă acută a valorilor, care se reflectă puternic în toate domeniile, de la politică până la leadership. Tinerii sunt tot mai puțin pregătiți să îi înlocuiască pe liderii experimentați, care se apropie de pensionare, și sunt copleșiți când trebuie să devină ei înșiși conducători ai organizațiilor din care fac parte.

Există așa-numite „valori tradițional masculine” pe care le așteptăm de la cineva aflat într-o poziție de putere: autoafirmare, autonomie, curaj, apetență pentru risc, ca să le numim doar pe cele mai cunoscute. Cât de mult s-au îndepărtat româncele de caracteristicile tradiţional acceptate? Mai seamănă cu femeia tradiţională sau împrumută valenţe specifice masculinității?

”Proiectele Agile” sunt acele proiecte derulate iterativ, în care responsabilitatea organizării și a livrării este încredințată direct echipei - nu au succes prin practicarea mecanică a unui proces descris de metodă.
Proiectele Agile nu au succes prin practicarea mecanică a procesului unei metode. Secretul reușitei lor este calitatea echipei, modul de a gândi și de a acționa al fiecărui persoane implicate. Iar felul în care gândesc și acționează membrii echipei se bazează pe asumarea unui set de valori. Pare simplu. De fapt e al naibii de greu. Știm oare să citim și să interpretăm corect aceste valori?

Ar fi necesar ca organizaţiile să aibă pe agenda lor două aspecte importante cu privire la cuvântul „valoare”: cum să transmită valorile organizaţiei către angajaţi şi cum să îşi valorizeze angajaţii. Fiecare are, în momentul angajării, un sistem valoric creat de-a lungul istoriei personale. Pe de altă parte, există şi un sistem de valori la care compania aderă, şi pe care, în mod ideal, un angajat ar trebui nu doar să îl respecte, ci şi să-l îmbrăţişeze. 

Valori, comportamente, nevoi și atitudini față de muncă

În ultima vreme suntem bombardați de articole/discursuri legate de așa-zișii ”millennials” și modul în care ei se raportează la viață în general și la viața profesională în special. Avem tendința, acolo unde poate nu e confortabil de digerat o anumită informație, să zicem ”mda...americanii și realitatea lor. La noi e altceva, dom’le!”.

Responsabilitatea include datoria de a-ți asuma o poziție morală față de ceva sau cineva sau în fața grupului. Există o nuanță dihotomică între răspundere și responsabilitate. Prima, extrinsecă (sunt tras la răspundere), a doua, intrinsecă (mă simt responsabil). Întrebarea care rămâne: cum îi faci pe oameni să fie responsabili?

Începând de luni, 9 martie 2015, tinerii din București (deopotrivă liceeni și studenți) sunt așteptați să ia parte GRATUIT la Conferintele practice pentru tineri BookLand Evolution, un proiect cultural inovator care încurajează performanța și promovează adevăratele valori în rândul tinerilor.   

Pe parcursul vieţii avem ocazia să observăm lideri formali, în funcţii ce le permit să-şi exercite autoritatea asupra noastră (profesori, căpitani de echipa la ora de sport, poliţişti, şefi la serviciu) şi lideri informali, care ne determina să-i urmăm deşi nu deţin nicio funcţie - colegi populari, artişti, lideri ai unor ONG-uri, jurnalişti. 

Tindem să credem despre charismă că este un atuu cu care te naști. Pe care îl ai sau nu. Imposibil de dobândit pe alte căi decât cele genetice. Se pare că nu este chiar așa. Autoarea cărții ”Mitul charismei” ne dezvăluie un adevăr simplu: charisma nu este decât învățarea și aplicarea unor comportamente învățate. Beneficiile unei personalități charismatice sunt evidente, indiferent dacă ești într-o poziție de lider sau de simplu angajat. O personalitate magnetică poate fi cheia spre atingerea mai ușoară a succesului. 

Cum orice sentiment are o vibraţie specifică, conform teoriilor din fizică, de exemplu : supărarea are 40, ura are 20, frustrarea 30, blamarea 70, tristeţea 50, starea de mulţumire 400, iubirea 500 iar pacea 600 …. a persista în sentimente negative înseamnă a stagna într-o stare cu vibraţie joasă, în care gândirea e înceţoşată, lentă, e dificil să găsim soluţii logice bune.

Mai bine de 20 de ani am auzit în jurul nostru: “tot ceea ce contează sunt rezultatele”, “căutăm oameni care să fie orientaţi pe rezultat”, “mă interesează doar rezultatele” – dar am căzut în propria capcană. Am neglijat atenţia dată construirii proceselor care le generează şi când efervescenţa din exterior s-a domolit, ne-am trezit cu o infrastructură slabă şi ineficientă. Inovaţie înseamnă şi resetarea modului de gândire, trecerea de la orientarea pe rezultat, la orientarea pe rezultat și pe modul în care este atins.

Incepand de luni, 22 octombrie 2014, liceenii din Bucuresti sunt asteptati sa ia parte GRATUIT la seria de toamna a Conferintelor practice pentru tineri BookLand Evolution, un proiect cultural inovator care incurajeaza performanta si promoveaza adevaratele valori in randul tinerilor. 

Orice actiune individuala savarsita, pentru a fi evaluata, poate fi raportata la un sistem de referinta.

Despre adolescenţii de astăzi se spune că fug de responsabilităţi, că îşi aleg modele lipsite de profunzime şi că nu au valori. Deși lor le este deseori aplicată eticheta de „superficiali”, realitatea este diferită, ne relevă datele furnizate de studiul realizat de Școala de Valori și Ipsos Research România.

Cele 8 principii ale excelenței datează din 1982… și totuși, mi se par mai actuale ca niciodată! Au fost comentate în fel și chip, au fost puse în practică în diverse moduri, au fost inventați indicatori care să le măsoare. Și totuși, mai important mi se pare cum sunt ele văzute prin ochii managerilor de astăzi, unii aflați sub influența targeturilor, a restructurărilor, a problemelor personale… sau chiar a tuturor la un loc. Sau mai bine zis, la ce întrebări ar fi necesar să își răspundă pentru a le putea pune în practică:

Majoritatea stresului pe care îl experimentăm este autogenerat. Cum percepem viața – dacă un eveniment ne face să ne simțim amenințați sau stimulați, încurajați sau descurajați, fericiți sau triști – depinde în foarte mare măsură de modul în care ne percepem pe noi înșine.

Sunt cuvinte care, cu timpul, își pierd sensul, semnificația și devin „de lemn”. Cauza este folosirea lor exagerată și cel mai adesea în context distorsionat. Cuvintele folosite în mod frecvent, pentru a „da bine pe ecran”, se erodează. „Viziune” și „valori” nu fac excepție, auzul și cititul lor  provoacă o stare de disconfort sau, în cel mai bun caz, indiferență.

GSK România a publicat în data de 5 decembrie cea de-a doua ediţie a Raportului de Responsabilitate Corporativă, un document care descrie contribuția companiei pe piaţa locală, valorile și felul în care organizaţia îşi ghidează activitatea, cu obiectivul de a creşte speranţa de viaţă a românilor şi de a  îmbunătăți calitatea vieții acestora. Raportul acoperă toate diviziile de business ale GSK în România: farma, consumer healthcare, distribuție și producţie.

Cu câteva weekend-uri în urmă, am trăit una dintre cele mai puternice experiențe pe care mi-a fost dat să le trăiesc până acum. Am participat la un eveniment sportiv, undeva într-una dintre frumoasele stațiuni montane din România, care a adunat un număr impresionat de instructori și practicanți, toți iubitori de sport și miscare.