Se spune că nu poți judeca o carte după copertă, dar câți dintre noi nu facem judecăți despre oameni după felul în care sunt îmbrăcați, după expresia feței, felul în care privesc sau cum merg, cum mănâncă, după cum le arată biroul sau mașina?
În urmă cu mai mulţi ani, când am început să lucrez în vânzări, am auzit cu surprindere pe holurile companiei care mă recrutase, o frază spusă unui vânzător mai nou de către un vânzător mult mai experimentat decât mine (probabil toţi puteau să intre în această categorie): „Bărbate, un vânzător bun poate să vândă şi gheaţă eschimoşilor!”. La momentul respectiv mi s-a părut un nonsens. În continuare cred la fel.
Directorul general al primei companii multinaționale pentru care am lucrat obișnuia să treacă săptămânal și să cunoască personal toți noii angajați. Ce-i drept, la începutul anilor ‘90 nu erau foarte mulți angajați, însă gestul GM-ului, la doar câteva zile după ce mă angajasem mi s-a părut extraordinar. A făcut același lucru, ani la rând, și când numărul noilor angajați crescuse semnificativ, până la pensionare.
Se spune că prima impresie contează. Iar momentul când te prezinţi la un interviu pentru angajare este momentul zero. Felul în care te îmbraci ar putea să îţi aducă mari benefici sau, din contră, mari deservicii.
