Ștefan Dărăbuș este, din 1997, unul dintre oamenii care fac reformă în sistemul de protecţie a copilului, iar din 2003, în calitate de Director Naţional al Hopes and Homes for Children România, schimbă în bine destinele a zeci de mii de copii abandonați. Acum este Director Regional, Europa Centrală și de Sud pentru Hopes and Homes for Children.

Fundația Dignitas din București a organizat joi, 29 martie 2018, cu sprijinul Ambasadei României în Franța, și al Institutului Cultural Român din Paris, dezbaterea publică „Gen și istorie. Rolul femeilor în modelarea istoriei”.

Cum ar trebui să arate „fața umană” a unui lider autentic? Exact ca a fiecărui membru din echipa sa! O organizație are propria ei viață, temperament și caracter, la care fiecare dintre membri contribuie. Spiritul personal și abordarea liderului față de managementul unei organizații, indiferent de dimensiune sau segment de activitate, sunt cele două elemente care amprentează și modelează caracterul organizației.

În acest episod, veți afla și o altă perspectivă despre discriminarea profesională pe teme de vârstă, dar nu numai, și felul în care politica de resurse umane ar trebui reconfigurată Marginalizarea profesională pe motive de vârstă e un lucru obișnuit în România, un fel de lege nescrisă, un leitmotiv al culturii organizationale românești.

Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Și cel mai în vârstă blogger-poet. La 87 de ani, Nora Iuga debordează de vitalitate, umor și optimism, a jucat recent într-un film despre propria viață și își dorește să vadă locuri noi pe care să le descrie apoi în cărțile ei. M-am întrebat cum mai poți surprinde o scriitoare admirată în toată Europa, o intelectuală de talia dumneaei, cu zeci de interviuri consemnate în publicații consacrate. Și atunci, am ales să o provoc cu întrebări-fulger la care mi-a mărturisit că a răspuns cu o bucurie și o mirare copilărești.

În acest episod, veți afla despre felul în care politica de resurse umane se reconfigurează în condițiile în care discriminarea de vârstă e un lucru obișnuit în România, un fel de lege nescrisă. Când cineva e marginalizat sau exclus cu brutalitate pentru că „e depășit ca vârstă”,  deja vorbim despre un leitmotiv al culturii organizationale românești. Cum se adaptează politicile de resurse umane la diversitatea de vârstă din organizații?

La noi marginalizarea pe piața muncii din motive de vârstă generează suferință, depresie, boli care sunt expresia somatizării acestei suferințe și în cazuri extreme, suicid. De aceea am invitat specialiști care să vorbească despre acest fenomen social, până acum nu prea băgat în seamă și ascuns sub preș de către cei care sunt implicați – angajatori și decidenți în politici publice. 

În condițiile în care, la 50 de ani, într-o țară civilizată ești considerat la apogeul carierei și expertizei profesionale, în România, mulți profesioniști primesc eticheta de „expirat”, „bătrânicios”, ambalată în termeni de import precum „overqualified”.

În acest episod, vom împărtăși poveștile care vorbesc despre suferințele generate de discriminarea profesională legată de vârstă. Vă invit să citiți poveștile unor profesioniști care trec prin astfel de experiențe.

Am 46 de ani și încă mai sunt prețuită pentru ceea ce sunt ca profesionist. Dar citind toate mărturiile post mortem referitoare la felul în care a fost marginalizat Andrei Gheorghe, nu pot să nu mă întreb „până când?” 

În condițiile în care cultura românească este mai degrabă una  anti-antreprenorială, cu o educație financiară deficitară, doar de câțiva ani încurajată în școlile de masă, lucrurile se pot îndrepta doar dacă ne creștem copiii cu astfel de deprinderi. 

Amprenta feminină este tot mai des invocată în toate discursurile la nivel mondial – de la chestiuni legate de economie mondială la problema globalizării și a crizelor mondiale. Toate transformările de paradigmă, inclusiv cea mai presantă, cea a inteligenței artificiale care va prelua multe dintre competențele umane, repun în centru valorile autorității feminine.

Aproape jumătate dintre directorii generali din România sunt încrezători în mersul economiei globale este concluzia studiului dat publicității de raportul CEO Survey pentru Romania si Europa Centrala si de Est. Am selectat din acest studiu câteva cifre relevante pentru realitatea în continuă transformare.

Concentrarea exclusiv pe competiție vine dintr-o deprindere mai veche pe care cu toții o căpătăm  din școală. Goana după premiul întâi cu coroniță, nevoia de 10 pe linie, fără discernământ uneori, preferința pentru „formele fără fond” creează teren propice pentru competiția acerbă de mai târziu, care, neechilibrată cu spiritul de colaborare, poate uneori să creeze mici „monștri ai succesului”.

Știați că 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învățământ vor face la locul de muncă activități care astăzi nu există, potrivit studiului Future of Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016? Știați că plătim impozite și suplimentăm cu meditații și, mai grav, cadouri, pentru un sistem de învățământ care nu performează? Până când vom plăti în van și iresponsabil pentru educația copiilor noștri?

Elite Business Women, companie care promovează antreprenoriatul feminin în România, dar și la nivel internațional, a decernat Trofeul pentru Media Responsabilă Revistei CARIERE, prin redactorul șef Daniela Palade Teodorescu, pentru promovarea unui antreprenoriat și leadership feminin autentic, de calitate. 

În domenii de pionierat, avem toate motivele să ne mândrim cu femei lider în ariile lor de activitate. Inginerie, neurochirurgie, avocatură, arhitectură, silvicultură - sunt domenii în care româncele nu doar au excelat, ci au fost deschizătoare de drumuri. Într-o epocă interbelică în care femeile s-au putut manifesta intelectual așa cum nu avuseseră șansa până atunci.

Pentru a împlini acest deziderat, există câteva strategii de motivare a echipei pe care orice lider ar trebui să le știe și să le aplice. Important e ca, indiferent de care parte a baricadei te afli – angajat sau angajator – să ții cont de faptul că adevărul și onestitatea sunt cele mai bune instrumente de lucru în situații de maximă presiune.

Pentru că engagementul articolului despre „generația fulgi de nea” a fost nesperat de mare, am rugat și un specialist să ne îndrume în această controversă iscată de închiderea forțată a școlilor în București din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Toți ne plângem de aceste generații inadaptate, fără să realizăm că sunt, de fapt, și produsul nostru, al părinților nerealiști. Iar self-leadershipul nu se construiește cu copii de porțelan care stau să se spargă la primul viscol al iernii.

INACO (Iniţiativa pentru Competitivitate) a premiat luni, în cadrul Galei organizate cu ocazia împlinirii unui an de la înfiinţare, personalităţi din domeniul ştiinţei, politicii, educaţiei, comunicării şi mediului de afaceri.